Pasajul Basarab mai înghite 63 de milioane de euro

Consilierii generali au aprobat ieri o suplimentare de fonduri de încă 63 de milioane de euro, după ce în anul 2007, valoarea lucrării ajunsese la 225 de milioane de euro. Când a fost pusă piatra de temelie a pasajului Basarab, în 2006, acesta urma să fie finalizat în trei ani şi să coste 74 de milioane de euro.

După ce au comentat cu privire la noile fonduri de care are nevoie “cea mai spectaculoasă lucrare urbană din ţară”, aşa cum a numit primarul Sorin Oprescu Pasajul Basarab, consilierii au votat totuşi cheltuirea a încă 63 de milioane de euro din bugetul municipalităţii pentru finalizarea ei. „Cred că ar trebui trasă la răspundere firma care a făcut studiul de fezabilitate pentru că nu au ştiut să ne spună de la început care este valoarea totală a lucrării”, a declarat indignat, consilierul Victor Stan.

Primarul a explicat însă că proiectul a suferit mai multe modificări şi că banii sunt necesari şi pentru realizarea unui „trotuar rulant” care va plimba bucureştenii de la staţia de tramvai de pe pasaj până pe peronul gării. „Trebuie lărgite străzile Griviţei şi Banu Manta pentru a putea fi preluat traficul, iar parcările de pe Titulescu vor trebui desfiinţate pentru că sunt exact în calea pasajului, urmînd să facem altele în spatele blocurilor”, a declarat primarul Sorin Oprescu.

De asemenea, Mădălin Dumitru, directorul Direcţiei de Infrastructură din cadrul Primăriei Capitalei a explicat că diferenţa de costuri se datorează cumpărării de beton mai bun pentru că lucrarea trebuie să aibp un grad crescut de ridicare la seism iar procesul lung al finalizării exproprierilor a determinat execuţia de lucrări provizorii de deviere ale reţelelor de utilităţi publice.

Gata după nouă ani

Cea mai mare lucrare din Capitală de după Revoluţie este şi una dintre cele mai scumpe investiţii ale municipalităţii. Proiectat în 2001, Pasajul suprateran Basarab a fost dezbătut cinci ani, pentru ca abia în noiembrie 2006 să se pună piatra de temelie. Iniţial, printr-o hotărâre din anul 2004 i se alocă proiectului suma de 74 de milioane de euro.

După un an, proiectul se modifică, lungimea pasajului creşte de la 1.124 de metri la 1.900 de metri, iar valoarea lui se ridică la suma de 178 de milioane de euro. În anul 2007, deşi proiectul nu se modifică, necesită o investiţie de 222,4 milioane de euro, cu 44 de milioane de euro mai mult decât se estimase. Costurile suplimentare sunt puse pe seama exproprierilor şi a supralărgirii podului Grozăveşti.  

Cel mai mare proiect din ţară

Costurile nu se opresc aici pentru că noul termen de finalizare al podului este luna ianuarie a anului viitor, iar facturile lucrărilor desfăşurate în lunile octombrie şi noiembrie ale anului acesta vor fi achitate în 2011. În schimbul efortului financiar, autorităţile le promit bucureştenilor un pod habotat, adică pe cabluri, lung cât două terenuri de fotbal, cu câte patru benzi de circulaţie, două pe fiecare sens, plus două linii de tramvai pe direcţia Bulevardul Nicolae Titulescu – Şoseaua Orhideelor – Pod Grozăveşti, cu realizarea unei staţii de tramvai pe pasaj în zona Gării Basarab – Bulevardul Dinicu Golescu.

Fezabilitatea autostrăzii suspendate, la preţ dublu  
 
Consilierii municipali au aprobat ieri alocarea a 33,3 milioane de lei pentru studiul de fezabilitate al proiectului “Închidere inel median de circulaţie în zona nord a Capitalei/autostrada urbană PUZ”, adică vestita autostradă suspendată. Valoarea totală se modifică de la 15,7 milioane de lei la 33, 3 milioane. Primarul Sorin Oprescu a declarat că în toamna acestui an va începe construcţia la mult mediatizata autostradă suspendată, proiectul de bază al campaniei sale electorale.