Proiect cultural de primă mână la Braşov: războaie în Bastionul Ţesătorilor

Proiectul cultural „Războaie în Bastionul Ţesătorilor”, desfăşurat în perioada iulie -octombrie 2016 la Braşov şi Sibiu, îşi propune aducerea în atenţie a unui element de patrimoniu imaterial, străvechea tehnică a ţesutului la război, prin transcederea acesteia în lucrări de artă contemporană.

Meşteşugurile reprezintă o parte importantă a patrimoniului cultural imaterial. Meşteşugul de prelucrare a fibrelor textile din Ţara Bârsei, în special din zona Branului, păstrează tehnici străvechi, consemnate de cercetări etnografice.

Prelucrarea lânii şi a fibrelor textile vegetale a constituit o îndeletnicire casnică importantă în cadrul economiei autarhice specifice satului brănean de altădată. Meşteşugul ţesutului a fost practicat în toate satele Branului, atât pentru realizarea textilelor de uz gospodăresc şi pentru amenajarea interiorului, cu funcţie utilitară (ţesăturile pentru pat) şi cu funcţie decorativă (scoarţe, covoare, ştergare), cât şi pentru confecţionarea pieselor de port.

Primul ţesător din Ţara Bârsei a fost atestat documentar în Braşov, în anul 1343, iar breasla  ţesătorilor saşi este amintită în anul 1498. La sfârşitul secolului al XVII-lea şi meşteşugarilor români care se îndeletniceau cu ţesutul traistelor li se acordă statut de breaslă din partea Magistratului Braşovului, iar în 1772, negustorii Constantin Geanli şi fraţii Constantin şi Ion Boghici înfiinţează prima manufactură de vopsit postavul din regiune.

Din breasla ţesătorilor făceau parte perpetarii, postăvarii (foloseau ca unelte războaiele de ţesut manuale late), tunzătorii de postav (uneltele lor erau foarfece de dimensiuni mari), pânzarii (care foloseau războaie de ţesut înguste) şi ţesătorii de lână.

Pentru materia primă din care sunt confecţionate ţesăturile se disting două categorii: ţesăturile din fibre animale (lână, specifică zonei Branului, păr de capră) şi cele din fibre vegetale (cânepă, in, bumbac, mătase vegetală, borangic).

Activităţile din cadrul proiectului „Războaie în Bastionul Ţesătorilor” vor fi organizarea a două ateliere creative, crearea unei expoziţii itinerante, documentarea prin intermediul unui film de tip tutorial („cum se face”) şi deschiderea unei arhive fotografice.

„Cele două ateliere creative mixte vor aduce împreună şase cunoscători şi păstrători ai tehnicii tradiţionale de ţesut la război, din zona Branului, şi şase artişti vizuali contemporani. Cei şase artişti vizuali selectaţi vor avea posibilitatea să înveţe tehnica tradiţională de ţesut la război, să se documenteze asupra motivelor tradiţionale şi să valorifice aceste lucruri prin realizarea unor tapiserii din sfera artei contemporane”, spune Nicolae Pepene, directorul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov.

Creatorii contemporani vor fi susţinuţi de ţesătoare pentru a-şi pune în practică viziunea proprie asupra tematicii. Atelierele se desfăşoară în Bastionul Ţesătorilor din Braşov, în echipe de câte şase (3 artişti, 3 artizani), timp de 9 zile, în luna iulie 2016, astfel: 11-19 şi 20-28 iulie.

Lucrările finale vor rămâne în patrimoniul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov.

La primul atelier vor participa Georgiana Gămălie, Dorina Horătău şi Irina Stoican

Georgiana Gămălie este artistă braşoveană, specializată în Teologie Ortodoxă – Patrimoniu cultural – Restaurare icoană la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi. A fost conservator în cadrul Muzeului de Etnografie Braşov. A participat cu lucrări de iconografie şi lucrări de artă vizuală în mai multe expoziţii colective şi face cercetare de teren, în scopul reconstituirii portului autentic românesc şi săsesc din Ţara Bârsei.

Dorina Horătău este conferenţiar univ. titular Departament Arte şi doctor în domeniul Arte vizuale la UNARTE Bucureşti, specializarea Arte Textile. Are peste 40 de participări în expoziţii individuale sau colective şi este autor de articole şi studii de specialitate. Pe lângă activitatea artistică, se implică în proiecte de curatoriat, organizare şi coordonare de proiecte culturale şi este membru în diferite jurii de specialitate.

Irina Stoican este arhitect, absolventă a facultăţii de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu Bucureşti, cu experienţă de 10 ani in proiectare si modelare tridimensională computerizată. Este pasionată de design-ul digital aplicat în diverse domenii prin intermediul manufacturii aditive (printare 3D). Printre proiectele sale se află o colecţie de bijuterii cu motive tradiţionale, modelată şi printată 3D, colecţie care îmbină lâna cu materialele specifice manufacturii aditive.

În al doilea atelier vor fi artiştii Daniel Brici, Daniel Djmao, Bianca Mann

Daniel Brici este un artist din Reşiţa, născut în 1987, cu studii de masterat la Universitatea de Artă din Timişoara. A participat în peste 30 de expoziţii solo şi de grup în ţară şi străinătate.

Daniel Djmao este artist şi regizor, câştigător al mai multor premii europene, cum ar fi premiul ESSL Museum sau Young artist prize mumok – Museum Moderner Kunst Stiftung Ludwig Viena şi KulturKontakt Austria. Lucrările sale au fost expuse la Muzeul de Artă Modernă Moscova (MMOMA), MNAC Bucureşti şi l’Arsenale di Venezia.

Bianca Mann este născută în 1991 şi masterandă la secţia Sculptură a UNARTE Bucureşti. Expune din 2011 în România şi Italia. Din 2013 este membră a  Uniunii Artiştilor Plastici din Bucureşti, U.A.P., Filiala Sculptură.

La începutul lunii august, în Bastionul Ţesătorilor din Braşov va fi vernisată expoziţia tematică a proiectului, iar în septembrie aceasta va călători la Complexul Muzeal Astra din Sibiu. Expoziţia va fi itinerată şi anii următori, în acord cu agenda partenerilor Muzeului Judeţean de Istorie Braşov.

Proiectul este organizat de Muzeul Judeţean de Istorie Braşov şi Asociaţia Forums, este co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi sprijinit de Consiliul Judeţean Braşov.