Braşov: Spectacol superb cu şezătoarele de la Grid (VIDEO)

Şezătoare tradiţională la Braşov

Tradiţiile la Braşov nu sunt cu totul pierdute. Bătrânele din satul făgărăşean au prezentat un spectacol de excepţie, arătând cum se desfăşura, pe vremuri, o şezătoare.

Ansamblul Horitoarelor de la Grid (comuna Părău) păstrează vii de aproape 40 de ani tradiţiile şi folclorul autentic din zona din care provin – Ţara Oltului. Cântecele lor, transmise din generaţie în generaţie, sună la fel ca acum câteva sute de ani, iar costumele populare sunt neschimbate din moşi-strămoşi.

Grupul Horitoarelor de la Grid provine dintr-o vatră folclorică extraordinar de valoroasă şi păstrătoare de tradiţii. De altfel, în opinia cercetătorului Ion Prahoveanu, doctor în etnologie, satul Grid poate da un exemplu tuturor localităţilor din judeţul Braşov, în ceea ce priveşte conservarea şi perpetuarea folclorului şi obiceiurilor populare, dar şi în privinţa păstrării specificului cultural local. Ansamblul este compus din 19 doamne cu vârste cuprinse între 46 şi 78 de ani, care din anul 1972, când a luat fiinţă grupul, au reuşit să păstreze şi să ducă mai departe autenticitatea culturii tradiţionale din localitatea lor. Horitoarele au participat la numeroase festivaluri, inclusiv la „Cerbul de Aur”, fiind aplaudate în această vară pe scena Festivalului Naţional al Tradiţiilor Populare de la Sibiu.

Horitoarele, primite în Academia Artelor Tradiţionale

Conducerea Complexului Muzeal „Astra" a apreciat prestaţia reprezentanţilor judeţului Braşov şi a oferit fiecărui participant câte o diplomă de excelenţă. Pentru interpretarea de excepţie a repertoriului, Horitoarele de la Grid şi fluieraşul Nicolae Ciovică (în vârstă de 86 de ani), au devenit membri ai Academiei Artelor Tradiţionale din România. Juriul a considerat prestaţia Horitoarelor de la Grid ca fiind una excepţională în ceea ce priveşte autencitatea repertoriului şi a portului tradiţional dintr-o zonă etnofolclorică, spectracolul lor fiind considerat cel mai important număr din întregul festival. De altfel, directorul Adrian Văluşescu a precizat că pentru judeţul nostru spectacolele Horitoarelor de la Grid şi şezătorile de la Veneţia de Jos, Părău şi Grid au constituit cele mai importante acţiuni de punere în valoare a culturii tradiţionale.

Satul Grid a apărut în secolul al XIII-lea, însă este atestat documentar în anul 1519 când, Ladislau de Grid este menționat ca asesor-jurat la Cetatea Făgărașului (Pușcariu, I.C., 1904 - 1907).

Din registrul conscripțiunii[1] organizate în Ardeal, în anul 1733, la cererea episcopului unit de la Blaj Inocențiu Micu-Klein, afăm că în localitatea Grid erau recenzate un număr de 43 de familii, cu alte cuvinte erau vreo 215 locuitori. În Gridul anului 1733, funcționau doi preoți: unul unit: Sztán (adică Stan) și unul neunit, cu alte cuvinte ortodox, cu numele de Dregis (adică Drăghici).
În localitate funcționa o biserică ortodoxă, dar nu exista casă parohială. De pe fânețele parohiei ortodoxe din Grid, se strângeau 4 care de fân. Numele preoților erau date în ortografie maghiară, deoarece rezultatele recensământului erau destinate unei comisii formate din neromâni, în majoritate unguri.

i aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe brasov@adevarul.ro!

Pentru ultimele noutăţi din Braşov, click pe poza de mai jos: