Dosarul ”Pomponio – Finanţe Alba”: condamnări la închisoare cu suspendare pentru opt inculpaţi acuzaţi de fraudarea bugetului de stat
0
Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat joi, 7 octombrie 2015, prima decizie în dosarul penal în care sunt implicaţi doi foşti directori de la Finanţele Publice din Alba, trei foşti funcţionari de la această instituţie, doi oameni de afaceri şi un fost angajat de la societatea comercială Pomponio SA.
Curtea de Apel Alba Iulia a decis să îi condamne pe toţi cei opt inculpaţi la pedepse cu suspendare sub supraveghere sau condiţionată. Astfel, fostul director adjunct al DGFP Alba (în prezent Administraţia Finanţelor Publice – AFP), Dorin Conţan a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere pe o perioadă de cinci ani. Fostul coleg al acestuia din echipa de conducere a instituţiei, ex-directorul adjunct Ioan Dobra, a primit pedeapsa de 2 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere. Un alt fost angajat al finanţelor publice, Ioan Lazăr, a primit 3 luni cu suspendare condiţionată pentru infracţiune de favorizare a infractorului.
Tot la câte 3 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere au fost condamnaţi şi omul de afaceri Cosmin Limbean (angajat cu funcţie de conducere în firma Pomponio la data faptelor), foştii funcţionari Ioan Mihail Sârbu şi Ioan Dănuţ Ispas şi un alt angajat al firmei private, Achimaş Ramona Maria. Un al doilea om de afaceri inculpat în dosar, Eugen Lăpădat, patronul firmei Europexpres SRL, a fost condamnat de instanţa de judecată la 2 ani de închisoare cu suspendare condiţionată pentru infracţiunea de complicitate la evaziune fiscală. În cazul inculpaţilor Ioan Sârbu, Ioan Ispas şi Eugen Lăpădat, instanţa a contopit condamnările din acest dosar cu pedepse penale anterioare rămase definitive. Ioan Dobra, Dorin Conţan, Ioan Sârbu şi Ioan Ispas au fost în arest preventiv timp de 1 an de zile în perioada mai 2011 - mai 2012. Pentru toţi cei opt inculpaţi, instanţa a constatat că legea mai favorabilă este Codul penal din 1968.
În total au fost trimise în judecată în 2011 un număr de 14 persoane. Şase inculpaţi, printre care patronul Pomponio, Luca Anversa şi cinci angajaţi ai firmei, au recunoscut faptele şi au fost judecaţi în procedură rapidă. Au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea între 20 de luni şi 3 ani cu suspendare, iar firma a plătit la stat daune de circa 700.000 de euro.
Infracţiunile şi faptele inculpaţilor
În sarcina celor cinci funcţionari publici cu atribuţii de control trimişi în judecată în acest dosar s-au reţinut constituire şi sprijinire grup infracţional, favorizarea a infractorului, omisiunea sesizării organelor judiciare, conflict de interese, fals în declaraţii şi complicitate la evaziune fiscală. Pentru conflict de interese şi omisiunea sesizării organzelor judiciare, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus achitarea inculpaţilor. Dosarul a fost instrumentat de DIICOT Alba Iulia. În esenţă, ex-angajaţii de la Finanţe sunt acuzaţi că au ajutat firma Pomponio să fraudeze bugetul statului.
Omul de afaceri Eugen Lepădat a fost trimis în judecată pentru complicitate la evaziune fiscală şi executarea de activităţi miniere fără permis sau licenţe. Pentru a doua infracţiune s-a dispus, de asemenea, achitare. Din rechizitoriul procurorilor rezultă că inculpaţii de la firma privată au constituit o grupare infracţională pentru efectuarea unor activităţi comerciale, direct sau prin societăţi comerciale interpuse, fără a le înregistra în evidenţele sau efectuarea unor înregistrări nelegale. Scopul a fot eludarea plăţii taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat şi obţinerea de beneficii financiare importante. Prejudiciul calculat se ridică la suma de 700.000 euro, respectiv 3,1 milioane de lei reprezentând impozit pe profit şi TVA.
„Activitatea infracţională a fost sprijinită de către angajaţi ai Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Alba, compartimentul de inspecţie şi control. În sarcina acestora s-a reţinut că şi-au încălcat atribuţiile de serviciu, efectuând activităţi incompatibile cu funcţia deţinută, precum asigurarea de consultanţă sau prestarea de servicii şi că au efectuat controale formale la societăţile învinuiţilor, toate acestea în scopul obţinerii direct sau indirect de foloase materiale“, se afirmă în rechizitoriul întocmit de procurori. Decizia Curţii de Apel Alba Iulia poate fi contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Se încarcă comentariile...
