Naziştii extrădaţi au primit milioane de dolari ca ajutoare sociale din SUA. Printre ei şi un torţionar nazist de origine română

Zeci de nazişti suspectaţi de crime de război au primit milioane de dolari, reprezentând ajutor social american, după ce au fost expulzaţi din SUA, a descoperit o investigaţie „Associated Press“. Unul dintre ei, Martin Bartesch, născut în România, a primit ajutor social până la moartea sa din 1989, în Austria.

Banii pentru foştii nazişti au continuat să curgă din cauza unei chichiţe legale folosite de Departamentului de Justiţie american pentru a-i convinge pe suspecţii de crime de război să părăsească ţara. Dacă ar fi fost de acord să plece, sau pur şi simplu să fugă înainte de a fi deportaţi, ei îşi puteau păstra suma lunară de ajutor social, potrivit interviurilor şi documentelor guvernului citate de AP.

Mulţi nazişti au minţit despre trecutul lor pentru a reuşi să intre în SUA după terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, eventual devenind cetăţeni americani. Printre cei care beneficiau de sume de la stat au fost şi soldaţi SS care păzeau reţeaua de lagăre de concentrare naziste. 

Unul dintre beneficiari a participat la uciderea brutală a peste 13.000 de evrei în lagărele din Polonia, un altul a fost responsabil de arestul şi execuţia a mii de evrei. Printre cei care au încasat sume de la guvernul american a fost şi un om de ştiinţă neamţ acuzat că s-a folosit de munca forţată pentru construirea unei rachete V-2 care a fost aruncată în Londra în timpul răboiului. Omul de ştiinţă a câştigat mai târziu cea mai înaltă onoare oferită de NASA pentru că a ajutat la trimiterea omului pe lună.

Cel puţin patru nazişti sunt încă în viaţă, în Europa, şi sunt plătiţi în continuare de SUA

Ancheta AP a rezultat în peste doi ani de interviuri, cercetări şi analize a înregistrărilor obţinute cu ajutorul Legii pentru Libertatea Informaţiei din SUA.

Din 1979, analiza AP a descoperit că cel puţin 38 din cei 66 de suspecţi expulzaţi din SUA şi-au păstrat beneficiile sociale. Din cei 66 de suspecţi, cel puţin patru sunt încă în viaţă, locuiesc în Europa şi încă primesc bani de la Serviciile Sociale din SUA. Până în martie 1999, 28 de criminali nazişti au fost plătiţi cu 1,5 milioane de dolari în beneficii sociale, după ce au părăsit America.

Nazişti plătiţi să plece din SUA

Supravieţuitorii Holocaustului care s-au stabilit în SUA după război, au fost forţaţi să-şi împartă căminul cu foşti torţionari nazişti. Oficialii americani trebuiau să schimbe această situaţie. Astfel, pentru ca suspecţii să fie judecaţii, trebuiau găsiţi şi expulzaţi câtă vreme erau încă în viaţă. 

Şi totuşi, doar 10 suspecţi au fost acuzaţi după expulzare, potrivit cifrelor din Departamentul de Stat american. Însă, deoarece crimele lor au fost comise în afara SUA şi nu împotriva americanilor, suspecţii nazişti nu puteau fi judecaţi de tribunalele americane. Singura opţiune valabilă a fost să se demonstreze că au minţit autorităţile de la Imigrare despre activităţile lor din timpul războiului, să le fie retrasă cetăţenia (printr-un proces extrem de lung şi complicat) şi să se încerce deportarea sau extrădarea lor.

Însă, aproape nicio ţară nu dorea să îi accepte prin deportare, iar foarte puţine state i-au acuzat pentru a se forţa extrădarea. Aşa că, Departamentul de Justiţie american a pus la cale o strategie pentru depăşirea acestor probleme. Din strategie făcea parte inclusiv încurajarea lor să plece de bunăvoie din ţară, adică să evite procesul deportării, însă să-şi păstreze beneficiile.

Torţionarul de origine română – Martin Bartesch

Autorităţile austriece au aflat de o astfel de înţelegere încheiată între SUA şi Martin Bartesch, fost gardian SS în lagărul de concentrare Mauthausen din Austria. Acolo, prizonierii erau forţaţi să muncească ca sclavi. Cel puţin 95.000 de persoane au murit împuşcate, gazate sau de foame.

Spre deosebire de alţi gardieni ale căror fapte nu prea au putut fi documentate, dosare naziste au fost folosite de procurorii americani împotriva lui Bartesch (foto dreapta). Există dovezi că torţionarul de origine română a împuşcat mortal un evreu francez în lagăr, în 1943. Familia lui Bartesch a negat că a făcut ceva greşit la Mauthausen.

În 1987, Bartesch a aterizat, neanunţat, în Viena. Două zile mai târziu, conform înţelegerii, cetăţenia americană i-a fost revocată. Bartesch, care emigrase în SUA în 1955, era brusc un om fără ţară, o problemă a Austriei. Această greşeală l-a făcut pe Procurorul General SUA Edwin Meese să-şi ceară scuze ministrului austriac al Internelor şi să-l asigure că nu va mai pune ţara într-o asemenea situaţie.

Bartesch a primit ajutor social de la americani, în Austria, până la moartea sa în 1989.

În anul dinaintea morţii lui Bartesch, Congresul american a dat o lege potrivit căreia indivizii deportaţi din cauză că erau suspectaţi de crime de război îşi pierdeau beneficiile sociale. Însă, dacă un nazist suspectat pleca din ţară înainte să fie emis ordinul de deportare, beneficiile continuau să vină.