INFOGRAFIE Mobilizare generală la New York, împotriva încălzirii globale

Liderii lumii s-au reunit la New York pentru a încearca să ajungă la un acord privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, după eşecul negocierilor de la Copenhaga din 2009 .

Reuniunea a debutat, ieri, sub semnul optimismului,  mai ales după recentele declaraţii ale Chinei, ţară cu cele mai mari emisii de dioxid de carbon, care s-a arătat dispusă să facă concesii. Autorităţile de la Beijing şi New Delhi sunt reticente în ceea ce priveşte reducerea emisiilor ţărilor lor, pentru a nu le încetini creşterea economică, şi insistă ca ţările industrializate să plătească cea mai mare parte din factură.

Speranţe a dat şi Uniunea Europeană  prin  pachetul ei „ energie“ pe care trebuie să-l prezinte în curând. Se aşteaptă un gest şi de la americani care, cu toate că nu vor un acord constrângător, par acum decişi să facă eforturi în direcţia reducerii gazelor cu efect de seră.

Alţi lideri mondiali sunt însă sceptici faţă de ideea de a acţiona contra încălzirii climei. Între aceştia se numără reprezentanţii Canadei, Rusiei şi Australiei. Premierul australian, Tony Abbott, nici nu s-a deplasat la New York, iar  în trecut afirmase că „ încălzirea climei este o tâmpenie absolută “.România este reprezentată de o delegaţie condusă de ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Attila Korodi.

Companiile private se alătură luptei

Scopul negocierilor este de a limita încălzirea la două grade Celsius în raport cu epoca pre-industrială. Or, potrivit oamenilor de ştiinţă, dacă emisiile de gaze cu efect de seră se menţin la nivelul actual, planeta se va încălzi cu patru până la cinci grade până la sfârşitul secolului.

„The Washington Post“ scrie că se aşteaptă ca la acest summit şase companii petroliere să se alăture guvernelor şi grupărilor egologiste pentru pentru reducerea scurgerilor de metan din producţia de gaze naturale.
 
Summitul de faţă vizează facilitarea unui acord cu caracter obligatoriu la Conferinţa de la Paris din 2015, următoarea etapă crucială a negocierilor privind clima, care să intre în vigoare din 2020.