Retrospectivă. Evenimentele care au marcat 2019: care a fost cel mai discutat subiect al anului

Brexit, criza din Hong Kong, moartea lui Abou-Bakr al-Baghdadi – şeful organizaţiei teroriste Stat Islamic, procedura de destituire a preşedintelui Statelor Unite, Donald Trump, încălzirea climatică – acestea au fost principalele subiecte ce au ţinut capul de afiş în anul 2019.

Anul 2019 a debutat sub Preşedinţia română a UE şi a continuat cu alegerile europene, cu schimbările de la vârful Europei şi se închide cu concretizarea Brexitului, în urma alegerilor din Marea Britanie. 

Mai 2019 marchează reînnoirea în proporţie de 75% a Parlamentului European (PE) şi o prezenţă la vot istorică în cele 28 de state membre. În vară, se decide, la Berlin şi la Paris, că şefa Comisiei Europene va fi  ministra germană a apărării, Ursula von der Leyen, complet necunoscută în politica europeană. La cârma Europei apar şi alte nume noi. 

Echipa de comisari, formată între octombrie şi noiembrie, după multe peripeţii şi mai multi candidaţi respinşi de PE, este un amestec de tehnocraţi, politicieni şi mari patroni. Această echipă, instalată la 1 decembrie- are 100 de zile la dispoziţie pentru a convinge PE că este capabilă să ridice şi să susţină problema încălzirii globale şi cea a erei numerice. Acordul verde, prezentat în 11 decembrie, a fost totuşi bine primit şi de PE şi de liderii europeni care nu-şi vor da acordul decât în octombrie 2020. 

2019, marcat de crize în SUA

În America, 2019 a fost anul în care sistemul democratic, şubrezit, s-a mobilizat întru apărarea ordinii constituţionale ameninţate din interior.

Anul a început sub semnul unei majore schimbări parlamentare: Democraţii, răsturnând dramatic raportul de forţe, au preluat,  începând cu 3 ianuarie, controlul Camerei Reprezentanţilor, 233 la 197, plus un independent aliniat cu ei. Senatul rămânea în mâinile Republicanilor 53 - 45, cu doi independenţi afiliaţi Democraţilor. Această realitate a celei de-a 116- a Legislaturi a influenţat evoluţiile politice ale anului.

Mandatul preşedintelui Trump este marcat de scandal şi investigaţii pe multiple fronturi. Cea mai ameninţătoare a fost cea a Procurorului independent Robert Mueller. Raportul era aşteptat să limpezească şi să vindece, dar când a fost făcut public, la 18 aprilie, cu greutatea a 448 de pagini, în două volume, n-a limpezit nimic. Dimpotrivă, a aruncat America politică şi mai adânc în abisul confuziei şi diviziunii, refuzând să tranşeze cele două chestiuni principale la care se aştepta răspuns: dacă a existat complicitate, coordonare între campania Trump şi Rusia în influenţarea şi fraudarea scrutinului prezidenţial din 2016, şi dacă sunt probe  suficiente pentru a-l învinui pe preşedinte de obstrucţionarea justiţiei. 

Pe 25 iulie, cum avea să se afle în septembrie dintr-o plângere a unui avertizor de integritate dinlăuntrul serviciilor secrete - preşedintele Trump se angaja  într-o nouă tentativă de invitare a imixtiunii străine în alegeri, de astă dată cu Ucraina şi în dauna principalului său rival democrat din 2020, fostul vice-preşedinte Joe Biden.

Cât de profundă este criză de peste Occean a ieşit la iveală odată cu derularea procedurii care a dus la punerea sub acuzare a preşedintelui în exerciţiu pentru abuz de putere şi obstrucţionarea anchetei paramentare declanşate la 24 septembrie. Jocul democratic american intră într-o etapă decisivă în primele zile şi săptămâni ale anului viitor, când Senatul urmează să-l judece pe Trump pentru faptele descrise în rezoluţia 755.

Click pe infografie pentru a mări
 

Click pe imagine pentru a o vizualiza la rezoluţie mai mare

2019, anul protestelor 

Au marcat anul 2019 şi manifestaţiile pro-democraţie din Hong Kong. Fostă colonie britanică, Hong Kong traversează cea mai gravă criză din 1997, când, a revenit sub tutela Chinei. Manifestaţiile s-au născut după ce a fost prezentat un proiect de lege ce autoriza extrădarea către China continentală. 

Contestatarii şi-au lărgit ulterior lista de revendicări. Violenţele dintre manifestanţi şi poliţie au înregistrat o acalmie în urma victoriei candidaţilor pro-democraţie în alegerile districtuale din noiembrie.  Sefa Executivului, Carrie Lam afirmă că va respecta rezultatul alegerilor. Dar ea nu este deloc credibilă în ochii manifestanţilor. Numită de Beijing, şefa Executivului a susţinut remanierea guvernului din Hong Kong, aşa cum ceruse China.

De altfel manifestaţii ample au putut fi văzute în cele patru colţuri ale planetei, în acest an.

În manifestaţiile din Chile au murit 24 de persoane iar mii au fost rănite. Numeroase violări ale drepturilor omului au fost denunţate de diverse organizaţii internaţionale, printre care şi ONU. Protestele au început după ce a fost majorat preţul la biletul de metrou. Economia a fost afectată de amplele manifestaţii de stradă. Pentru a încerca să pună capăt acestui val de nemulţumiri fără precedent în istoria recentă a Chile, guvernul a pus pe masă 5,5 miliarde dolari pentru stimularea economiei. De asemenea, a anunţat o majorare a pensiilor, de până la 50% pentru unele categorii, şi o primă excepţională în favoarea a peste un milion de familii.

Iar Liban este teatrul unor vaste manifestaţii împotriva elitei politice – acuzate de corupţie. Oamenii sunt nemulţumiţi şi de criza economică – iar o taxă pe convorbirile pe WhatsApp a fost picătura care a umplut paharul. Premierul a fost nevoit să demisioneze iar noul prim-ministru are la dispoziţie 6 săptămâni pentru a forma un guvern.

Aceeaşi stituaţie se înregistrează şi în Irak unde premierul a demisionat după două luni de ample proteste de stradă. Oamenii au denunţat corupţia de care dă dovadă clasa politică. 420 de irakieni, în mare parte manifestanţi au fost omorâţi în două luni de proteste iar mii de persoane au fost rănite, potrivit unui bilanţ al France Presse.

Liderul ISIS, Abou Bakr al-Baghdadi, este eliminat 

A marcat anul şi moartea şefului organizaţiei jihadiste Stat Islamic. Se întâmpla pe 26 octobre, Abou Bakr al-Baghdadi a murit după ce s-a aruncat în aer în timpul unui raid american din Siria. Noul şef rămâne un personaj misterios: Abou Ibrahim Al-Hachimi Al-Qourachi – numele său fiind anunţat de Daech.

Iar preşedintele algerian, aflat la putere de 20 de ani, Abdelaziz Bouteflika s-a văzut şi el nevoit să facă un pas înapoi. De pe 19 decembrie Algeria are un nou preşedinte – el este considerat ilegitim de către mişcarea anti-sistem  -cea care conduce de 10 luni manifestaţiile de stradă.

Iar Venezuela este şi ea în plină criză. Pe fondul crizei economice, penuriei de medicamente şi de alimente, 4 milioane de venezueleni au plecat din ţară. In timp ce preşedintele Nicolas Maduro este recunoscut doar de Rusia şi de China. 15 ţări de pe continentul american au convenit pe 3 decembrie să-i interzică lui Nicolas Maduro şi unor aliaţi de-ai săi, să le traverseze frontierele, în cadrul unor eforturi diplomatice menite să îl determine pe liderul socialist să renunţe la putere.

Schimbările de mediu – cel mai discutat subiect al anului 2019

Iunie şi iulie au fost considerate lunile cele mai călduroase înregistrate vreodată. Canicula s-a instalat în Europa şi în Africa de Sud şi a cauzat 1.500 de morţi doar în Franţa. Organizaţia meteorologică mondială a estimat că 2019 ar urma să fie al doilea ori al treilea cel mai cald an înregistrat vreodată. 

În septembrie, tânăra suedeză Greta Thunberg a pronunţat un discurs furios la ONU, ocazie cu care a tras un semnal de alarmă în privinţa incendiilor care au răvăşit Pădurea Amazoniană.

Iar cu ocazia conferinţei asupra mediului COP25 de la Madrid s-a plâns că “ştiinţa a fost ignorată” şi a denunţat “inacţiunea” statelor ce ignoră propriile angajamente de mediu. În decembrie, a fost aleasă personalitatea anului de catre revista Time.

Lipsa implicării autorităţilor pentru salvarea mediului a fost denunţată şi de gruparea Extinction Rebellion – ea s-a făcut cunoscută după ce a blocat mai multe poduri din Londra iar militanţii ecologişti au ocupat mai multe zile piaţa de la Châtelet din Paris. Unul dintre fondatorii mişcării a anunţat în decembrie că este pregătit să blocheze COP26 ce va avea loc în 2020 la Glasgow dacă negocierile privind reducerea emisiilor de gaz cu efect de seră vor continua în ritmul actual.