Începutul unui nou Război Rece: Occidentul versus axa ruso-chineză. Ameninţarea nucleară, din nou în centrul politicii internaţionale

Buncăr din epoca Uniunii Sovietice, din timpul Războiului Rece, transformat în muzeu FOTO Shutterstock

De când Rusia a invadat Ucraina, s-a vorbit mult despre ecourile celui de-al Doilea Război Mondial şi despre pericolele unui al treilea, dar momentul global actual seamănă mai mult cu o întoarcere a Războiului Rece, scrie „Financial Times“.

Încă o dată, SUA formează o coaliţie de state democratice pentru a se opune axei ruso-chineze. Încă o dată, ameninţarea războiului nuclear a fost în centrul politicii internaţionale, scrie Gideon Rahmanîn „Financial Times“. El susţine că, la fel ca în timpul Războiului Rece anterior, a apărut în lume un bloc care nu face parte din nicio alianţă. Şi fiecare dintre rivalii din noul conflict îl urmăreşte foarte atent. Mulţi din blocul numit „sudul global” insistă că un război regional are loc în Ucraina. Şi nu ar trebui să afecteze întreaga lume sau să o schimbe. Dar politicienii din administraţia Joe Biden privesc deja războiul ruso-ucrainean dintr-o perspectivă globală. Ei văd Rusia şi China ca parteneri în opoziţie comună faţă de „ordinea mondială bazată pe reguli” pe care SUA şi aliaţii săi o apără. Bătăliile care au loc în Ucraina sunt teatrul principal al acestei confruntări mai ample.

Ameninţările de securitate din Europa şi Asia, profund împletite

Din perspectiva Washingtonului, ameninţările de securitate din Europa şi Asia sunt atât de profund împletite, încât cele două continente sunt acum considerate „singurul sistem operaţional”. Este un mod de gândire care aminteşte foarte mult de cel care a existat în timpul Războiului Rece, când America şi-a dat seama că evenimentele din Vietnam sau Coreea ar afecta un Berlin divizat sau Atlanticul de Nord.

Marea diferenţă dintre războiul rece anterior şi cel actual este că americanii văd China, nu Rusia, drept cel mai mare rival al lor. Această credinţă nu a schimbat faptul că Vladimir Putin a fost cel care a declanşat războiul. De fapt, concentrarea administraţiei Biden asupra Chinei întăreşte tendinţa de a vedea războiul din Ucraina nu doar ca o problemă de securitate pentru Europa, ci pentru întreaga ordine mondială.

Washingtonul discută despre o potenţială încercare de a „juca Kissinger”, adică să încerce încă o dată să despart Rusia şi China, aşa cum era în anii 1970. Dar puţini oameni cred cu adevărat că acest lucru este posibil pe termen scurt. Dimpotrivă, oficialii din SUA văd China ca sprijinind pe deplin Rusia. Prin urmare, principala prioritate americană este să convingă Beijingul să nu treacă de la retorica pro-rusă la sprijin militar sau economic direct pentru Moscova.

Aliaţii SUA din Asia, cu ochii pe Ucraina

Aliaţii SUA din Asia, în special Japonia, Coreea de Sud şi Australia, sunt foarte atenţi la potenţialele consecinţe ale războiului din Ucraina pentru propria lor securitate. Scenariul lor cel mai rău este că agresiunea rusă va distrage atenţia SUA, ducând la o invazie chineză a Taiwanului. Şi asta va schimba complet situaţia din regiune. Cel mai bun scenariu este că un război în Ucraina va contribui la reînvierea alianţei occidentale şi la revenirea conducerii globale americane. Şi China va deveni mai retrasă în Asia.

Dar administraţia Biden consideră că problemele ruseşti din Ucraina nu au schimbat sentimentul chinez cu privire la o potenţială invazie a Taiwanului. Ei sunt siguri că Beijingul este mai interesat de ceea ce a greşit Moscova pentru a-şi corecta propriile planuri. Necesitatea de a avea un avantaj militar semnificativ este o implicaţie potenţială. Iar cealaltă este necesitatea de a proteja economia chineză de sancţiunile occidentale.

La sfârşitul lunii mai, Biden a vizitat Japonia şi Coreea de Sud. Acolo, el a sugerat, nu pentru prima dată, că SUA vor trimite trupe pentru a apăra Taiwan. La sfârşitul lunii iunie, NATO va organiza un summit la Madrid. Este important ca de această dată Japonia, Coreea de Sud, Australia şi Noua Zeelandă să participe la ea.

Construirea unei coaliţii de democraţii ar trebui să îmbunătăţească poziţia Occidentului în problemele de securitate atât în ​​Europa, cât şi în Asia. Ţări precum Japonia joacă un rol simbolic şi practic important în lupta împotriva Rusiei. Sprijinul lor pentru sancţiuni face ca Moscova să găsească mai greu soluţii. În acelaşi timp, ţările asiatice tind să creadă că statele europene joacă un rol important în securitatea regiunii lor.

Dar, în timp ce americanii sunt mulţumiţi de răspunsul celor mai importanţi aliaţi ai lor din nordul Asiei la războiul din Ucraina, ei îşi fac griji cu privire la eşecul de a câştiga în Asia de sud-est. Recent, în timpul unei reuniuni a Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est la Washington, unii lideri au repetat în privat pretenţiile ruseşti cu privire la responsabilitatea NATO pentru războiul din Ucraina, acuzând alianţa că organizează operaţiuni sub „steag fals”.

India, cea mai importantă provocare

India a devenit cea mai importantă provocare. Guvernul premierului Narendra Modi refuză să condamne Rusia în problema Ucrainei. Dar Washingtonul crede că va reuşi să aducă treptat India mai aproape, bazându-se pe faptul că ţara împărtăşeşte preocupările SUA cu privire la influenţa tot mai mare a Chinei.

Unii istorici consideră Primul şi Al Doilea Război Mondial ca două faze ale aceluiaşi conflict, separate de o generaţie de pace instabilă. Este foarte posibil ca istoricii viitorului să vorbească despre Primul şi al Doilea Război Rece, despărţite de o eră de globalizare de 30 de ani. Primul Război Rece s-a încheiat cu căderea Zidului Berlinului în 1989. Al doilea pare să fi început cu invazia rusă a Ucrainei în 2022.