O credinţă pagână reînvie într-o ţară a Europei

Adunate în jurul unui rug cu o coroniţă de flori de câmp pe cap, zeci de mii de lituanience au sărbătorit astfel cea mai scurtă noapte a anului cu ocazia Sfântului Ion de Vară sau a echivalentului său păgân Rasa. Este o reînviere a unei vechi credinţe păgâne baltice pe fondul creşterii unui sentiment de afirmare a identităţii naţionale.

Cu o populaţie de peste 70 la sută catolică, Lituania traversează o perioadă de renaştere a Romuva, o veche credinţă baltică. Încurajat de şeful celui mai important partid din ţară, miliardarul Ramunas Karbauskis, acest fenomen naşte tensiuni cu câteva luni înainte de sosirea Papei Francisc pe tărâm baltic.

„Este o tradiţie frumoasă, care se îndepărtează tot mai mult de Sfântul Ion comercial pe care îl cunoaştem. În această perioadă a anului, totul este înflorit în jur. Natura este la maturitate şi ne simţim apropiaţi de ea“, spune pentru AFP Virginija Miceliene, o florărească de aproximativ 40 de ani venită în costum tradiţional în Parcul Verkiai din Vilnius.

Pe acorduri de tamburină, adeptele Romuva dansează în rond şi cântă spre gloria naturii şi a soarelui. Aduc apoi ofrande zeilor, aruncând sare pe un mic altar şi arzându-şi coroniţele de flori. Altarul din Parcul Verkiai a fost ridicat în 1990, odată cu recâştigarea independenţei Lituaniei.

Mama-Pământ

Panteistă, cu zeul fulgerului Perkunas şi Mama-Pământ în centru, această credinţă a fost interzisă de ocupanţii sovietici, care au sosit în 1940, şi a cunoscut o scurtă renaştere în 1967, datorită etnologului disident Jonas Trinkunas. Acesta din urmă a văzut în Romuva un mijloc de afirmare a identităţii naţionale lituaniene.

„Credinţa noastră are la bază surse istorice, descoperiri arheologice şi o cultură tradiţională transmisă pe cale orală“, explică marea preoteasă Inija Trinkuniene.

În 2017, ea a celebrat peste o sută de căsătorii şi botezuri.

„Din ce în ce mai multe persoane descoperă obiceiurile noastre şi constată că se simt mai apropiate de ele, pentru că este ceva foarte lituanian“, constată această femeie de aproximativ 60 de ani.

În 2011, 5.118 lituanieni aderau la Romuva, cu cinci ori mai mulţi decât cu un deceniu înainte, iar Parlamentul se pregăteşte să-i recunoacă în curând ca membri ai unei comunităţi religioase.

„Este o decizie politică, legată de interesele partidului“ aflat la putere, contestă pentru AFP filosoful Nerija Putinaite, atrăgând atenţia că ar putea „lua exclusiv forma unei manifestări a indentităţii naţionale“.

Ramunas Karbauskis, un industriaş bogat şi preşedinte al Uniunii Ţăranilor şi Verzilor, nu îşi ascunde orientarea păgână. În fieful său din Naisiai, el a ridicat statuete în onoarea zeităţilor baltice şi s-a oferit să îmbrace toţi copiii în costume specifice acestei credinţe.

Însă fostul premier Andrius Kubilius avertizează asupra inoportunităţii acestui subiect înainte de sosirea Papei Francisc în Lituania, unde este aşteptat în septembrie. El aminteşte că păgânii l-au „asasinat cu toporul“ pe Sfântul Bruno din Querfurt, călugărul care a încercat să-i creştinizeze pe adepţii Romuva.

„Este o reconstrucţie, un fenomen general de reacţie în faţa globalizării, de subliniere a voinţei de a păstra tradiţiile locale“, explică sociologul Milda Alisauskiene, exprimându-şi totodată regretul pentru politizarea acestui subiect.