Europa începe relocarea refugiaţilor

Primii refugiaţi ce vor fi relocaţi sunt de pe insula italiană Lampedusa

Uniunea Europeana va începe, vineri, primele transferuri de refugiati dintr-un stat membru în altul, respectiv din Italia în Suedia, în cadrul programului său controversat de „relocare“ a migranţilor, a anunţat Comisia Europeană.

„Primele relocări în cadrul UE vor avea loc vineri. Refugiati eritreeni vor fi relocaţi din Italia în Suedia“, a informat Comisia pe contul oficial de Twitter.

„Va avea loc o misiune în Italia vineri, întâi la Roma, unde un zbor va pleca de pe aeroportul Ciampino în cursul dimineţii şi va transporta primii refugiaţi către Suedia“, a precizat o purtatoare de cuvânt a CE pentru AFP.

Suedia a acceptat să primească 821 de refugiaţi sosiţi după jumătatea lunii august în Italia şi alţi 548 sosiţi în Grecia, în cadrul programului de „relocare“ a 40.000 de refugiaţi în interiorul UE, aprobat pe 14 septembrie.

Orban cere ajutorul Parlamentului 

Dar  acţiunile de respingere a cotelor de refugiaţi nu s-au încheiat . Premierul maghiar  Viktor Orban a cerut Ministerului ungar al Justiţiei să trimită Parlamentului un proiect de lege care să permită Ungariei să evite cotele privind distribuirea refugiaţilor stabilite de Uniunea Europeană. Reprezentanţii celor cinci partide parlamentare din Ungaria s-au întâlnit marţi cu premierul Viktor Orban pentru a discuta despre abordarea Ungariei faţă de sistemul impus de UE privind distribuirea refugiaţilor conform unor cote obligatorii.

„Ministerul Justiţiei va formula o propunere Parlamentului pentru că Guvernul are nevoie de aprobarea Parlamentului pentru a contesta sistemul de cote", a explicat ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto , precizând că vor exista consultări cu Slovacia şi Cehia pe această temă.

    Iluzia frumoasei înfrăţiri universale începe să se destrame, scrie DW. Refugiaţii nu sunt întotdeauna ceea ce par a fi, a spus-o chiar ministrul federal de interne, Thomas de Maizière: ”La început erau recunoscători pentru faptul de a fi aici. Întrebau unde este sediul poliţiei, unde sunt centrele de înregistrare sau unde ar trebui să meargă. Astăzi ei părăsesc centrele de primire, îşi comandă taxiuri şi dispun în mod uimitor de banii necesari ca să străbată sute de kilometri de-a lungul şi de-a latul Germaniei. Mai mult, fac grevă dacă nu le place cazarea şi provoacă scandal din cauza mâncării”, susţine acesta citat de Euronews. 

De altfel şi opinia generală se modifică în defavoarea imigranţilor. Dacă înainte de marele exod, publicul german alimentat intens cu ştiri despre tragedia Siriei şi ororile ISIS, exprima o mare receptivitate, acum 51% dintre germani se arată profund îngrijoraţi (sondaj ARD).

Ceaţa sentimentalismului se ridică şi începe să se vadă ceea ce esticii, mai sceptici prin propria istorie şi mai greu de fermecat cu chemări idealizante, spuseseră din prima clipă, notează DW.

Tusk: Valul de refugiaţi, război hibrid împotriva Europei 

Preşedintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, a declarat, marţi, că unele state din vecinătatea Uniunii Europene folosesc refugiaţii ca pe o armă într-un război hibrid pe care l-au pornit împotriva blocului comunitar cu scopul de a obţine favoruri din partea acestuia.  Tusk a criticat totodată decizia cancelarului Angela Merkel de a deschide graniţele Germaniei pentru solicitanţii de azil sirieni, scrie publicaţia „The Telegraph“.

Aceste comentarii neaşteptate au fost făcute de Tusk după anunţarea unui acord între Uniunea Europeană şi Turcia, ce prevede sporirea asistenţei financiare acordate Ankarei şi preluarea de către UE a unor refugiaţi din Turcia, guvernul turc angajându-se în schimb să deschidă şase noi tabere de refugiaţi.

 Totuşi, unele surse afirmă că remarcile lui Tusk nu au fost o aluzie la Turcia, ci o referire la actuali sau foşti lideri din regiune, cum a fost cazul fostului preşedinte libian Muammar Gaddafi, care a ameninţat UE că, dacă nu îi acordă ajutoare financiare, va lăsa imigranţii ilegali din Africa să pătrundă în Europa, astfel că acest continent va deveni „negru“. De altfel, acum Libia chiar este ruta principală folosită de imigranţii africani pentru a ajunge în Europa, ei trecând prin această ţară, unde domneşte haosul şi unde nu există o autoritatea statală, şi traversează apoi Marea Mediterană cu ajutorul ambarcaţiunilor puse la dispoziţie de traficanţi.

Miercuri a debutat şi a doua fază a operaţiunii militare europene, EuNavfor Med, destinată opririi navelor tarficanţilor de person în Marea Mediterană. Cel puţin şase nave de război din state europene sunt déjà în largul apelor internaţionale ale Libiei. Această flotă de intervenţie cuprinde un portavion Italian, o fregată franceză, două nave germane, una britanică şi una spaniolă. Alte trei nave de război, puse la dispoziţie de marina slovena, britanică şi belgiană, se vor alătura până la sfârşitul lunii octombrie, pentru a complete acest misiune care va mai cuprinde patru avioane militare şi 1318 soldaţi.