„Reţeaua“ globală care ţine Phenianul în picioare

Coreea de Nord este una dintre cele mai izolate ţări din lume, însă regimul de sancţiuni impus Phenianului de peste un deceniu ca urmare a programului său nuclear nu a dus întreruperea relaţiilor sale economice.

Şi chiar dacă datele privind modul în care funcţionează economia Coreei de Nord sunt puţine, o examinare a conexiunilor sale globale arată că Phenianul are legături economice şi diplomatice cu numeroase naţiuni, relatează foxbusiness.com. 

Fie că este vorba despre relaţii comerciale şi bancare, fie că este vorba despre vânzări de arme sau despre conexiuni care permit instruirea ştiinţifică ori a îmbunătăţirii infrastructurii, Coreea de Nord a reuşit, pe baza acestora, să strângă banii necesari pentru a dezvolta rachete şi arme nucleare. 

Potrivit organizaţiei neguvernamentale cu sediul la Washington Comitetul Naţional privind Coreea de Nord şi Centrului Est-Vest din Honolulu, Phenianul are legături diplomatice cu 164 de ţări şi are ambasade în 47.  

Conform unor date furnizate de dezertori nord-coreeni, foşti sau actuali oficiali şi unor analize realizate de organizaţii neguvernamentale, chiar dacă este din ce în ce mai dependentă de China, Coreea de Nord se bazează şi pe alţi parteneri. În anumite cazuri recurge la vechi aliaţi, precum Cuba, în altele se bazează pe ţări ostile SUA, cum ar fi Siria. De asemenea, recurge la parteneri din Africa, dar şi la parteneri din Orientul Mijlociu.

Potrivit unor dezertori nord-coreeni, regimul de la Phenian se foloseşte de companii-paravan pentru a-şi ascunde activităţile comerciale din străinătate sau face uz de denumiri care pot lăsa impresia că este vorba despre firme sud-coreene.

China şi India, în top

În ultimii cinci ani, peste 80% din importurile şi exporturile Coreei de Nord au fost din şi spre China, scrie foxbusiness.com, adăugând că ţara condusă de Kim Jong-un a reuşit să se menţină astfel pe linia de plutire, chiar dacă relaţiile politice dintre Beijing şi Phenian s-au deteriorat. 

Deşi cu mult în spatele Chinei, India a fost în ultimii câţiva ani al doilea cel mai mare partener comercial al Coreei de Nord, cumpărând bunuri, în special argint, şi vânzând, printre alte, chimicale.

La rândul său, Rusia a exportat produse petroliere în Coreea de Nord şi a importat articole de îmbrăcăminte şi peşte congelat.

Un recent raport al Naţiunilor Unite arată că, anul trecut, Phenianul a încercat să exporte în Eritrea, prin intermediul unor companii-paravan din Malaezia, echipament pentru comunicaţii militare. 

În acelaşi timp, potrivit Institutului Asan pentru studii de politică din Seul, peste 50.000 de muncitori nord-coreeni sunt angajaţi în străinătate, iar salariile lor sunt virate direct oficialilor nord-coreeni, ceea ce permite ca anual să fie strânse sute de milioane de dolari pentru statul lui Kim Jong-un.

În contextul în care sancţiunile ONU impuse Phenianului sunt menite să blocheze activităţile suspectate că ar avea legături cu programul de înarmare al Phenianului şi nu vizează toate afacerile Coreei de Nord din străinătate, printre care lanţuri de restaurante în Asia sau Orientul Mijlociu sau dislocarea forţei de muncă, secretarul de Stat american Rex Tillerson a făcut recent apel la comunitatea internaţională să nu mai facă afaceri cu Phenianul.