VIDEO Dictatorul a căzut, revoluţia continuă

Mubarak e judecat, armata vrea să-şi păstreze privilegiile, islamiştii vor să preia puterea, egiptenii protestează în continuare. Pe scena politică apar noi actori, printre care armata egipteană şi grupul islamist Fraţii Musulmani. La alegerile din noiembrie, mişcarea este dată ca unul dintre favoriţi.

Prima zi a procesului lui Hosni Mubarak a prilejuit reapariţia acestuia în public, într-o postură sugestivă care a fost intens comentată deopotrivă de apropiaţi şi de ­inamici: lungit pe o pe targă, în spatele unor gratii. Procesul fostului lider egiptean, care a început acum cinci zile, este considerat unul istoric. Verdictul va avea consecinţe la nivel internaţional pentru că va reprezenta un mesaj trimis celorlalte regimuri dictatoriale din lume, fie că ele şi-au trăit ultimele zile (precum cel al tunisianului Ben Ali), fie că-şi continuă represiunea, cum se întâmplă în Siria condusă (încă) de Bashar al-Assad.

Această primă apariţie în public a lui Mubarak de la demisia sa survenită la 11 februarie şi de la începutul „primăverii arabe" a provocat o dublă reacţie. Sunt cei care, la debutul procesului, s-au bucurat să-l vadă adus în faţa judecătorilor, dar mai există mulţi egipteni care îl compătimesc pe „conducătorul" decrepit, măcinat de boală şi de bătrâneţe (Mubarak a ajuns, totuşi, la 83 de ani). El este judecat pentru crime şi corupţie, în special pentru că a ordonat forţelor armate să tragă asupra manifestanţilor în timpul revoltelor din ianuarie. „Neg toate aceste acuzaţii, le neg în totalitate", a spus el în faţa judecătorilor, pledând „nevinovat". Totodată, fostul rais este acuzat, împreună cu cei doi fii, de deturnare de fonduri pentru achiziţionarea a cinci vile la Sharm el-Sheik şi de corupţie în dosarul vizând contractele gaziere cu Israelul.

Alte vremuri

În general, în lumea arabă şi în alte state din Africa, şefii de stat, după ce au fost răsturnaţi de la putere, sunt executaţi sau constrânşi la exil, explică scriitorul francez Olivier Roy, specialist în lumea arabă. Acum, ei sunt aduşi în instanţă, în faţa unui tribunal „obişnuit", şi nu unul „revoluţionar". Schimbarea a început să se impună în ţările occidentale la începutul anilor '90, astfel că ideea conform căreia dictatorii trebuie să dea socoteală de faptele lor a câştigat tot mai mult teren în ţările respective. Acesta este unul dintre motivele pentru care imaginile inedite cu Hosni Mubarak au ­putut fi urmărite, zilele trecute, de o lume întreagă.

Fraţii Musulmani

Una dintre primele reacţii faţă de schimbările din Egipt a venit din partea grupului islamist „Fraţii Musulmani", interzis în timpul lui Hosni Mubarak, fondatorul Partidului Libertăţii şi Justiţiei (PLJ). După îndepărtarea lui Mubarak de la putere, secretarul general al PLJ, Saad al-Katatni, afirmă că procesul fostului preşedinte reprezintă „o victorie" pentru popor, „după 30 de ani de guvernare". Procesul este „o adevărată victorie a voinţei poporului, după revoluţia de la 25 ianuarie", se arată într-un comunicat al PLJ.

„Primăvara arabă", considerată în mediile occidentale un început al democraţiei într-o zonă dominată de dictaturi, a favorizat pe de altă parte dezvoltarea mişcării „Fraţii Musulmani", care a devenit principala forţă politică în regiune. „Fraţii Musulmani s-au transformat astăzi în Egipt, în Tunisia şi în Libia într-o forţă politică importantă pe eşichierul politic", arată şi ­François Burgat, autorul volumului „L'islamisme a l'heure d'al-Qaida", apărut recent în Franţa. La alegerile legislative ce vor avea loc în noiembrie, mişcarea este dată ca unul dintre marii favoriţi.

Armata contra manifestanţi

Obiceiurile brutale ale armatei egiptene nu au dispărut odată cu răsturnarea de la putere a lui Mubarak, comentează presa internaţională. La doar două zile de la începerea procesului ce-l vizează pe fostul preşedinte, armata a dispersat cu forţa grupuri de manifestanţi care-şi continuă protestul faţă de încetineala cu care se desfăşoară tranziţia către democraţie. Piaţa Tahrir din Cairo a fost din nou ocupată de tancuri, iar militarii au tras focuri în aer pentru a-i dispersa pe manifestanţi. Potrivit CNN, soldaţii egipteni au distrus corturile protestatarilor şi au arestat mai multe persoane.

Un partener important

Moscova a stabilit contacte directe cu gruparea „Fraţii Musulmani", una dintre forţele politice cele mai influente din Egipt, a declarat pentru RIA Novosti diplomatul rus Serghei Vercinin. „Nu văd de ce să ne limităm contactele cu alţi membri care acţionează legal pe scena politică a Egiptului", spune el. 

Exportator de tensiuni în regiune

Oameni înarmaţi neidentificaţi au atacat, la sfârşitul săptămânii trecute, un terminal al gazoductului care aprovizionează Israelul, în nordul peninsulei egiptene Sinai. Este al cincilea atentat de acest gen, care vizează conductele de combustibil, de la începutul lunii februarie, a precizat o sursă a serviciilor de securitate egiptene. Guvernul provizoriu de la Cairo a decis recent să treacă în revistă toate acordurile gaziere cu Israelul şi să deschidă anchete referitoare la contractele contoversate semnate de regimul Mubarak.

Gazul egiptean reprezintă 43% din gazul natural utilizat în Israel, unde 40% din electricitate este obţinută cu ajutorul acestui combustibil. 
Tot la sfârşitul săptămânii trecute, confruntări între persoane înarmate neidentificate şi armată au făcut cinci morţi în oraşul El-Arish, în apropiere de zona unde a avut loc atentatul de sâmbătă, în nordul peninsulei Sinai. Agenţia oficială egipteană Mena a transmis că armata a arestat şase persoane în urma acestor violenţe. Contractul care „leagă" Egiptul şi Israelul este extrem de nepopular în ochii opiniei publice egiptene şi a fost denunţat în ultimii ani de partidele de opoziţie. Principala cauză o constituie preţurile inferioare celor de pe piaţă pentru contractele pe termen lung.

Teamă pentru Tratat

Pe de altă parte, Israelul se teme de revocarea Tratatului de pace semnat cu Egiptul la 26 martie 1979 la Washington. Egiptul este prima ţară arabă care a semnat un tratat de pace şi care a recunoscut Israelul. Israelul se teme că răsturnarea de la putere a celui mai loial aliat al său din lumea arabă, Hosni Mubarak, să nu pună în pericol Tratatul de pace şi să nu dea un elan nesperat islamiştilor din regiune. Deocamdată, documentul nu a fost menţionat în timpul revoltelor populare din Egipt, iar Fraţii Musulmani nu s-au exprimat cu claritate asupra acestui subiect.