Ce au ales americanii, de fapt?

Alegerile de la jumătatea mandatului, din 2 noiembrie, dincolo de victoria republicanilor, au şi alte efecte pe termen lung. Obama va avea un Congres ostil, entităţile juridice şi economice au căpătat dezlegare la cheltuieli electorale nelimitate, în California creşte valul pro-marijuana.

Deşi în unele state americane se mai numără încă voturile, rezultatul alegerilor de la 2 noiembrie e cât se poate de clar: partidul lui Barack Obama a primit o lecţie dureroasă de la alegători. Democraţii au pierdut controlul asupra Camerei Reprezentanţilor şi au acum mai puţini guvernatori de stat decât republicanii.

Au reuşit să-şi menţină majoritatea la Senat, însă au pierdut şi acolo multe mandate, văzându-şi drastic îngrădit generosul spaţiul de manevră de care se bucurau până acum. La doar doi ani după ce a cucerit America, Obama va fi curând nevoit să-şi negocieze toate proiectele legislative cu un Congres în mare parte ostil. 

Restabilirea echilibrului

Conform diverşilor analişti ce s-au perindat pe la televiziunile din SUA, victoria republicanilor a venit „ca un tsunami" sau „ca un cutremur". Experţii cu care a vorbit „Adevărul", însă, spun că rezultatul alegerilor nu este de proporţiile unei calamităţi naturale. „Era de aşteptat ca un preşedinte aflat la jumătatea mandatului său să piardă nişte poziţii în Congres", spune Bruce Buchanan, profesor de Ştiinţe Guvernamentale la University of Texas at Austin.

„Situaţia a fost înrăutăţită de profunda nemulţumire a alegătorului american faţă de economie. Dar nu putem vorbi de dezastrul la care sperau republicanii. Faptul că democraţii au pierdut nu m-a surprins. Obama însuşi a ajuns la putere pe un val imens emoţional, iar acum, un alt val emoţional clădit pe supărarea şi frica alegătorului i-a adus la putere pe republicani" încheie Buchanan. Un alt expert în dinamica politică americană, profesorul James Campbell de la Universitatea din Buffalo, vorbeşte şi el de o echilibrare a raportului de forţe.

„Tot aşa cum pieţele bursiere tind să-şi revină după o criză, şi numărul congresmenilor democraţi a revenit la un număr cât de cât normal. Obama a pierdut mult din cauză că nu a înfăptuit ceea ce a promis în 2008. Democraţii au abuzat de mandatul pe care l-au primit atunci şi au pus în aplicare politici mult prea de stânga, şi aici mă refer în primul rând la reforma sistemului medical", spune Campbell.

Ochiul dracului

Estimările cheltuielilor electorale la nivel naţional ajung până la 4 miliarde de dolari. Această sumă incredibilă se datorează în mare parte unei recente decizii foarte controversate a Curţii Supreme a Statelor Unite conform căreia entităţile juridice şi economice au căpătat dezlegare la cheltuieli electorale nelimitate. Mai exact, companiile şi ONG-urile pot acum să bage milioane de dolari în spoturi publicitare în care sunt atacaţi candidaţi indezirabili.

„În campaniile la scaunul de guvernator de stat s-au cheltuit cel puţin 87 de milioane de dolari, conform calculelor noastre. Şi încă mai primim date! Probabil că vom ajunge cu numărătoarea la peste 100 de milioane de dolari, ceea ce ar reprezenta un record absolut", spune Denise Roth-Barber, director la un institut naţional care se ocupă cu ţinerea evidenţei sumelor cheltuite în cursele electorale la nivel de stat şi localitate.

Schimbarea regulilor

Banii şi-au băgat coada peste tot, confirmă şi profesorul Bruce Gronbeck de la University of Iowa. „Alegerile locale obişnuiau să-i preocupe doar pe localnici. De data aceasta, însă, organizaţii mari naţionale au finanţat o mulţime de curse electorale locale. Atât democraţii, cât şi republicanii îşi dau seama acum, cred, că astfel de sume imense de bani pot ajunge oricând la celălalt partid, aşa că probabil vor încerca cu toţii să schimbe regulile din nou", spune Gronbeck.

În aceeaşi zi în care şi-au ales reprezentanţii în diferite structuri locale, de stat şi federale, mulţi americani au fost chemaţi să-şi spună opţiunea într-o serie de referendumuri. Cel mai controversat a fost cel pentru legalizarea marijuanei în California. Propunerea a primit doar 46% din voturi şi nu a fost adoptată. Însă succesul de care s-a bucurat iniţial în rândurile opiniei publice îi îndreptăţeşte pe fanii „ierbii" să viseze cu ochii deschişi la ziua în care vor putea fuma marijuana fără să se ascundă de poliţie.

„Chiar dacă am pierdut în California, continuăm să fim optimişti. Ne-am făcut o mulţime de aliaţi noi în acest ciclu electoral - cum ar fi de pildă unele sindicate - şi aceşti aliaţi nu vor dispărea. Vom iniţia noi referendumuri la nivel de stat în 2012", promite Mike Meno, director PR la organizaţia „Marijuana Policy Project". Meno spune că se aştepta la respingerea propunerii, deoarece acest tip de scrutin „atrage de obicei votanţi mai în vârstă, mai conservatori, care tind să nu fie de partea noastră".

Într-adevăr, se pare că tinerii nu s-au mai prezentat la vot în aceeaşi proporţie ca acum doi ani, când democraţii au reuşit să mobilizeze milioane de studenţi. Conform organizaţiei „Rock the Vote", doar 20.4% dintre tineri s-au prezentat la vot anul acesta, ceea ce reprezintă o scădere de 3% faţă de 2008.

„De data aceasta, candidaţii nu au făcut nici un fel de efort deosebit de a atrage tinerii" explică Maegan Carberry, directorul PR al organizaţiei. „Li s-a părut mult mai simplu să apeleze la votanţii mai vârstă pe votul cărora se pot baza. Nici măcar democraţii nu au încercat să-i mobilizeze pe cei sub 30 de ani. Şi i-ar fi putut ajuta mult să o facă, dat fiind faptul că majoritatea tinerilor care au votat totuşi i-au ales pe ei" spune Carberry. 

ONG-urile, liber la politică

Curtea Supremă a decis recent că entităţile juridice şi economice au dezlegare la cheltuieli electorale nelimitate. Companiile şi ONG-urile pot acum să bage milioane de dolari în spoturi publicitare în care sunt atacaţi candidaţi indizerabili.

Curiozităţi americane electorale

Numărul noilor congresmeni care nu au mai deţinut niciodată vreun post ales prin vot popular e cel mai mare din ultimii zeci de ani (35 de membri ai Camerei Reprezentanţilor şi 4 senatori).

În Alaska, independenta Lisa Murkowski a cucerit scaunul de guvernator, realizând imposibilul: să determine un număr imens de votanţi să-i scrie numele pe buletinul de vot, de unde lipsea din cauza unor probleme politice şi logistice.

Acum şase ani, un tânăr senator democrat - Barack Obama - îşi începea ascensiunea fulminantă pe scena politică. Recentele alegeri au produs şi ele un superstar: nou-alesul senator de Florida, conservatorul Marco Rubio.

În Colorado, 70% dintre alegători au spus „nu" la un referendum conform căruia fetuşii ar fi primit drepturi constituţionale încă din momentul concepţiei.

În Oklahoma, votanţii s-au pronunţat în favoarea stabilirii limbii engleze ca limbă oficială a statului. (Constituţia americană nu face nicio referire la vreo limbă sau religie naţională). Tot în Oklahoma, a fost aprobat un referendum prin care se interzice tribunalelor de pe teritoriul statului să ia în considerare legea tradiţională islamică (Sharia) în orice caz penal sau civil.

Votanţii din Rhode Island au refuzat să schimbe numele oficial al statului, din „Statul Rhode Island şi Plantaţiile Providence" în mult mai folositul „Rhode Island". Numele oficial este vechi de 400 de ani şi nu avea, iniţial, niciun fel de conotaţie de sclavagism.