Tatăl în concediu pentru creşterea copilului, „o ciudăţenie care câştigă teren”
0România anului 2010 nu arată promiţătoare pentu viitor - creşteri de taxe şi impozite, salarii reduse sau chiar neplătite, ajutoare sociale micşorate, scumpirea produselor şi a serviciilor, afaceri eşuate, români datori vanduţi la bancă şi din ce în ce mai multi şomeri. Social şi economic, România suferă lovituri repetate, nici măcar clima temperat-continentală specifică ţării nu mai rămâne "temperată".
Inundaţiile au avariat mii de case şi au distrus din temelii alte câteva sute. Zeci de kilometri de drumuri au fost deteriorate, iar Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului a anunţat, vineri, că pagubele totale ale inundaţiilor se ridică la aproape 59 de milioane de euro.
În acest iureş, există şi români care vor să-şi întemeieze o familie, stabilindu-se la casele lor, cu speranţa ca nu vor fi luate de ape. Deşi cadrul românesc nu arată favorabil, în ultimii ani au existat progrese în această direcţie, mai ales în ceea ce priveşte îngrijirea copilului.
Aici intervin concediile de maternitate, de creştere a copilului şi, nu în ultimul rând, de paternitate. Progresele înregistrate sunt atât sociale, cât şi legislative, prezente la nivel naţional, dar şi european.
Ce se întâmplă la nivelul Uniunii?
În prezent, membrii Parlamentului European (PE) vor să modifice cadrul legal stipulat într-o directivă a Consiliului UE din 1992 privind situaţia femeilor angajate, care sunt însărcinate sau care au născut.
Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (EMPL), cu reprezentanta României - eurodeputata PSD Rovana Plumb, şi Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen (FEMM), prin vicepreşedintele Edite Estrela, au întocmit un proiect de modificare a directivei 92/85/CEE prin care cer prelungirea duratei concediului minim de maternitate de la 14 la 20 de săptămâni, plata integrală a concediului cu o indemnizaţie de 100% din ultimul salariu lunar sau din salariul mediu lunar, obligativitatea concediului paternal şi extinderea lui până la două săptămâni şi introducerea concediul de adopţie în cazul în care copilul are mai puţin de 12 luni.
Această iniţiativă de la nivel european încearcă să concilieze viaţa profesională cu cea familială şi să creeze un echilibru între rolul bărbatului şi cel al femeii în cuplul parental. Motivaţia este înlăturarea unor stereotipuri din societate care prezintă femeia angajată ca "lucrătoare cu risc ridicat", "de categoria a doua" sau "nepotrivită", din cauza probabilităţii de a rămâne însărcinată şi de a apela la dreptul la concediu de maternitate, notează al doilea raport referitor la propunerea Parlamentului European şi a Consiliului pentru modificare a Directivei 92/85/CEE, din martie 2010.
În prezent, în cadrul forului european se desfăşoară o serie de dezbateri legate de propunerile de modificare privind statutul mamelor şi al taţilor care au un nou-născut în familie.
Ce impact ar avea în România?
La noi în ţara, legea stabileşte obligativitatea unui concediu de maternitate de 126 de zile (18 săptămâni), luat jumătate înainte de naştere şi a doua jumătate, după naştere. Mamele din România beneficiază de una dintre cele mai lungi durate de timp aferente concediului de maternitate, în rândul statelor membre UE. Aşadar, în cazul aprobării propunerilor de modificare, româncele ar petrece alături de nou-născuţi încă două săptămâni. Această ipoteză este valabilă în cazul în care PE aprobă cele 20 de săptămâni pentru concediul de maternitate, în contextul în care există grupuri de europarlamentari care susţin că o durata maximă de 18 săptămâni ar fi mai adecvată.
Strict referitor la bărbaţii români, ei îşi pot revendica dreptul la concediu de paternitate de cinci zile, cu varianta extinderii acestuia cu alte zece zile dacă dovedesc că au efectuat un curs de puericultură.
Ulterior, unul dintre parinţi poate opta pentru concediul de creştere a copilului pe o perioadă de până la doi ani, respectiv trei, în cazul îngrijirii unui copil cu handicap.
În acest punct, intervin schimbările sociale înregistrate în ultimii ani, în ţară. Nici cadrul legislativ în materie nu a rămas intact în urma acţiunilor organizaţiilor neguvernamentale din România.
Preşedintele Alianţei Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor (T.A.T.A.), Bogdan Drăghici, a descris cum s-a schimbat percepţia asupra a ceea ce înseamna să fii parinte, mai cu seama, din punct de vedere al bărbaţilor. Totodată, acesta a comentat pe marginea iniţiativei EMPL şi FEMM.
„Creşterea la două săptămâni a concediului de paternitate este aproape nesemnificativă. Da, este un plus, un început, dar nu va avea un impact major în dezvoltarea copilului şi în stabilirea unei relaţii stabile şi echilibrate tată-copil-mamă. Două săptămâni este mult prea puţin", a susţinut reprezentantul T.A.T.A., care a explicat în continuare: „După mai multe cercetări ale asociaţiei, am ajuns la concluzia că pentru un impact important şi benefic asupra copilului şi asupra cuplului este necesar ca ambii părinţi să aibă un concediu obligatoriu de trei luni, luate separat".
"Concediul parental de cinci zile nu merită efortul"
"Cele cinci zile de concediu parental stipulate în legea română nu merită efortul, iar pentru a beneficia de încă zece zile este necesară prezentarea dovezii că tatăl a efectuat cursul de puericultură. Din cunoştinţele mele, singurul centru din Bucureşti care face cursul gratuit este Maternitatea Filantropia. Contracost este 700-800 de lei, pe care mulţi taţi nu consideră că merită să-i plătească, mai cu seamă că efectuarea lui are loc anterior naşterii şi, oricum, concediul de creştere pe o perioadă de doi ani prezintă mult mai multe beneficii", a declarat Bogdan Drăghici.
În prezent, între 32.000 şi 33.000 de taţi sunt în concediu de creştere a copilului, în România, iar numărul lor a crescut treptat în ultimii ani. Există cam un tată la patru sau cinci mame în concediu de creştere al copilului, potrivit preşedintelui T.A.T.A..
Întrebat cum este văzut un bărbat în concediu de creştere a copilului, Bogdan Drăghici a declarat: „Ca o ciudăţenie. Mulţi oameni fac ochii mari când aud aşa ceva. Dar optica s-a schimbat în bine, în ultimii ani. Este un semn bun pentru societate".
„Nu e vorba de a ţine locul mamei, ci de a fi părinte"
„Bărbaţii au conştientizat rolul tatălui în creşterea, îngrijirea şi dezvoltarea copilului şi, mai ales, au înţeles beneficiile create prin implicarea lor activă. Un tată nu este un simplu substitut al mamei. Nu e vorba de a ţine locul ei, ci de a fi părinte, a înţelege ce înseamnă să creşti un copil nu numai două ore pe zi, ci în permanenţă, să fii alături", a explicat reprezentantul T.A.T.A..
Totodată, Drăghici a adăugat: „Raportul dintre mamă şi tată s-a modificat în ultimii ani, tatăl nu mai este văzut doar ca finanţatorul familiei, iar mama, ca educatoare. Părinţii împart ambele roluri şi lucrează activ la creşterea copilului, în egală măsură".
Statul este acuzat că împiedică progresul social
Totuşi, contextul economic actual al României şi planul de austeritate al Guvernului afectează progresele sociale de la nivel familial. „Diminuarea indemnizaţiilor cu 15% este o nedreptate şi se răsfrânge tocmai asupra păturii de mijloc a societăţii. Aceasta este păcălită şi constrânsă de stat să revină la produs. Cei din categoria de mijloc, prin concediul de doi, respectiv trei ani, căutau să-şi crească copiii într-un mod armonios şi civilizat. Nu şi-au întemeiat familia la voia întâmplârii, ci au planificat-o ani la rând. Din păcăte, aceste familii, care oricum au un număr relativ redus de copii, vor face din ce în ce mai puţini copii", a justificat Bogdan Drăghici, care a adăugat: „Odată întrând în concediu de creştere a copilului, devenim peste noapte un fel de bugetari. Suntem asistaţi de stat prin indemnizaţii, pentru care am plătit, totuşi, la buget ani la rând, prin munca noastră".
Dacă statul poate submina progresele sociale la fel cum a redus salariile şi indemnizaţiile, schimbările legislative stabilite în interesul populaţiei, odată intrate în vigoare, au şanse să se menţină pe o perioadă mai îndelungată de timp.
„Raportul dintre mamă şi tată s-a modificat în ultimii ani, tatăl nu mai este văzut doar ca finanţatorul familiei, iar mama ca educatoare. Este un semn bun pentru societate." Bogdan Drăghici, preşedintele Alianţei Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor