Liceul Kretzulescu. Cum se învaţă în prima clasă „inteligentă“ din România. „Cursurile sunt ca un teambuilding”

Prima clasă digitală, inaugurată la începutul anului, este locul unde elevii şi profesorii comunică şi învaţă împreună pe tablete şi manuale digitale. În timp ce dascălii sunt timoraţi de experienţă, tinerii spun că se simt ca în teambuilding

Într-o lume în care tehnologia ne influenţează stilul de viaţă şi modul în care muncim, a venit vremea să schimbăm şi modul în care învăţăm, să adaptăm şcoala erei digitale, spun specialiştii. Transformarea a început deja, iar un prim pas îl reprezintă prima clasă digitală din România, care a fost inaugurată pe 17 septembrie, la o zi de la începerea noului an de învăţământ, la Şcoala Comercială Superioară „Nicolae Kretzulescu“ din Capitală.

Atunci a fost doar o oră demonstrativă, însă clasa va fi disponibilă elevilor din clasele a XI-a şi a XII-a care aleg să urmeze, o oră pe săptămână, cursul extra- curricular numit „Succesul profesional“, menit să-i înveţe tehnici necesare pentru a se integra pe piaţa muncii. Mai departe, mult-aşteptatele manuale digitale ar urma să ajungă pe băncile copiilor de clasa I şi a II-a de la anul, a anunţat ministrul Educaţiei, Remus Pricopie.

Clasa „inteligentă“ e deocamdată mai mult o curiozitate în peisajul educaţional românesc, însă proiectul va fi extins şi în alte şcoli din ţară anul acesta. Inedita sală de clasă, vizitată de reporterii „Weekend Adevărul“ într-o lecţie demonstrativă dedicată altor şcoli interesate, este „produsul“ industriei IT autohtone, interesată să impulsioneze digitalizarea educaţiei.

Într-o sală cu 10 mese, fiecare cu trei locuri, elevii au propria tabletă pe care scriu, în loc de caiete, iar profesorii au ecrane de tip touchscreen (ecran tactil) în loc de tablă, care sunt interconectate.

Astfel, tot ce scriu elevii pe tablete apare în timp real pe ecranul din faţa clasei, putând să se facă prezentări şi comparaţii într-un mod interactiv. Dacă această tehnologie poartă marca companiei Samsung, care a donat şcolii întregul echipament digital, platforma a fost dezvoltată de firma Read Forward, care a digitalizat conţinutul manualului creat de Junior Achievement.

Alin Zaharia este în clasa a XI-a G la Liceul „Nicolae Kretzulescu“ şi este unul din elevii care au participat la prima oră demonstrativă din clasa „inteligentă“. La prima impresie, tânărul aseamănă cursul interactiv cu experienţa unui teambuilding.

El spune că a acceptat provocarea din curiozitate, dar şi pentru că are un interes pentru cibernetică, domeniul IT şi tot ce ţine de tehnologiile moderne. „Ora a decurs armonios atât din punctul de vedere al funcţionării gadgeturilor, dar şi al relaţiei dintre elevi şi profesor. A fost foarte OK.

Tehnologia ne-a ajutat să ne exprimăm ideile mai rapid şi am primit şi feedback mult mai repede. De asemenea, unii dintre noi ne exprimăm mai bine prin intermediul tehnologiei şi asta ne-a ajutat. Aş vedea în viitor o şcoală numai cu astfel de clase, chiar m-aş bucura să fie în toate şcolile aşa ceva fiindcă orele decurg mult mai eficient, e ca un teambuilding foarte interactiv“, a explicat Alin.

El mai spune că îi pare rău că nu a apucat să învăţe într-o asemenea clasă de la bun început, dar crede că lucrurile vor evolua de aşa natură încât, peste 10-20 de ani, copiii săi să aibă acest privilegiu.

Profesorii au adoptat mai greu tehnologia

Dacă elevii adoptă foarte uşor tehnologia utilizată în clasa digitală, profesorii se adaptează mai greu, a explicat pentru „Weekend Adevărul“ Paul Balogh, managing partner la Read Forward, care i-a instruit atât pe dascălii din România, cât şi pe cei din străinătate. Balogh spune că „riscul de adopţie“ cel mai mare pentru noua tehnologie este la profesori, nu la copii.

„Generaţia dascălilor nu prea are contact cu cele mai noi tehnologii, este în afara acestei lumi şi intervine un fel de timorare, fiindcă elevii se descurcă imediat şi natural cu tabletele, smartphone-urile, calculatoarele, punându-i în inferioritate pe profesori în felul acesta“, este de părere Balogh.

Colegul său de la Read Forward, Cristian Dinu, povesteşte o întâmplare de la o prezentare din Bulgaria, unde pe elevi nu au fost nevoiţi să-i înveţe nimic nou, numai să le dea utilizatorul şi parola pentru a se loga pe tablete, însă pe profesori au stat să-i înveţe timp de o zi şi jumătate ca să iasă bine demonstraţia în faţa a şase televiziuni şi a ministrului Educaţiei.

România nu stă însă aşa rău la acest capitol. Directorul-adjunct al liceului Kretzulescu, Maria Dinică (44 de ani), profesor de Informatică şi cea care a ţinut prima oră digitală din România, spune că i s-a părut foarte interesantă experienţa.

„Am fost cu toţii foarte entuziasmaţi, şi eu, şi elevii, desigur. Nu a fost greu să ne acomodăm cu noul mod de a interacţiona prin intermediul tehnologiei, tabletele au fost principala noutate. Am vrea să implementăm în toată şcoala „smart classrooms“, dar momentan ne folosim de ceea ce avem până când vor apărea manualele digitale“, spune dascălul.

Şi directorul de la Şcoala Gimnazială „Ferdinand I“, Violeta Dascălu, care a văzut cum funcţionează prima clasă digitală, spune că ar vrea să aibă aşa ceva în instituţia pe care o conduce. „Nu este uşor de gestionat aşa ceva, mă gândesc că trebuie puse nişte limite, fiindcă atunci când te întorci cu spatele, copiii sunt pe Facebook, fac altceva“, spune ea.

Specialiştii de la Read Forward au explicat că tabletele pot fi configurate în aşa fel încât profesorii să poată bloca, de exemplu, accesul elevilor pe Facebook în timpul orelor de curs. În plus, aceştia susţin că astfel de clase vor fi create şi în alte oraşe, dar şi în universităţi, în anul şcolar care tocmai a început. ;

Ora la care toţi elevii pot răspunde în acelaşi timp

Clasa „inteligentă“ de la „Nicolae Kretzulescu“ a fost dotată de Samsung, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, cu 31 de tablete Galaxy Note 10.1, un E-Board (tabla care poate înregistra atingerea cu degetul), un Smart TV şi două laptopuri.

Tabletele au fost alese pentru a ţine loc de caiet elevilor, iar modelul Note 10 a fost preferat de către Samsung pentru că oferă şi un stylus care ajută în cazul desenării sau scrierii unor formule matematice.

Tabletele sunt dotate şi cu un program de recunoaştere a scrisului de mână care poate transpune în format digital formule matematice sau alte caractere. Sistemul de operare pe care îl folosesc tabletele este Android „Jelly Bean“, cu o interfaţă proprie a Samsung.

Însă tehnologia a pătruns în clasele de liceu din România de câţiva ani buni, cum s-a întâmplat şi în sălile sau laboratoarele din facultăţi, numai că acest fapt nu a adus automat şi integrarea acestora în programa existentă.

Profesorii, în special cei de la liceu, s-au obişnuit să-şi facă singuri materialele, eventual să-şi aducă şi un proiector sau să împrumute unul din şcoală şi să încerce să aducă în faţa elevilor materialele aparent interactive.

Paul Balogh, managing partner Read Forward, găseşte această integrare drept un semn de malformare generată de sistem, dar una benefică pentru mediul educaţional.

„Ei au încercat să profite în acest fel de avansul tehnologic şi au ajuns să aibă foarte multe materiale de prezentare, fie că e vorba de prezentări tip PowerPoint, fie că e vorba de videoclipuri găsite pe tot felul de site-uri“, susţine el.

Astfel, platforma creată pentru prima clasă „inteligentă“ din România poate primi şi astfel de materiale proprii ale profesorilor. „Explică un videoclip ce se întâmplă într-un vulcan sau cum se manifestă un tsunami şi pot să integreze foarte uşor în manual acel video“, mai spune acesta.

Platforma dezvoltată de Read Forward este gândită în primul rând să fie accesibilă fiecărui elev sau profesor fără să necesite vreo aplicaţie dependentă de un dispozitiv. Ei au gândit-o să fie structurată pe HTML, unul dintre limbajele de programare ale Internetului şi cel mai uşor de folosit.

Read Forward a apelat la HTML5, cea mai nouă versiune, şi aceasta reprezintă atât o detaşare de tehnologia Flash (care a fost mult timp alegerea de bază pentru programele educaţionale), cât şi o cale de a unifica lumea calculatoarelor clasice şi cea a dispozitivelor mobile pentru ca elevii şi profesorii să se poată conecta de pe ce dispozitiv au la dispoziţie.

Tabletă drept caiet

Apoi, ei s-au uitat şi la Facebook pentru inspiraţie. „Pe Facebook nu există reîmprospătarea paginii, apeşi un buton şi te duci în altă parte, deschizi un mesaj, o notificare şi deja s-au schimbat informaţiile afişate“, explică Balogh ideea lor. Iar platforma este „făr’ de reîmprospătare“, totul se întâmplă în timp real, iar profesorul este cel care are acces la informaţii.

Spre exemplu, le poate cere elevilor să spună ce au făcut în vacanţă sau să răspundă la o întrebare care ţine de materie. Ei răspund independent, iar la el ajung toate răspunsurile şi, dacă vrea, poate afişa unul principal pe tabletă.

„Era enervant în şcoală când profesorul întreba ceva şi tu ştiai răspunsul, stăteai cu mâna sus şi răspundea altcineva. Aici nu mai e problema asta, răspunsurile sunt invidivuale şi pot fi date în acelaşi timp“, susţine Cristian Dinu, colegul lui Paul Balogh de la Read Forward.

Cristian Dinu a vorbit şi despre un anumit schimb de putere simbolică între profesori şi elevi, cei din urmă fiind învăţaţi deja să umble pe astfel de echipamente, pe când unii profesori abia fac tranziţia spre lumea digitală, spre învăţământul tehnologizat.

Totuşi, consideră că asta îi va apropia, colaborarea se va îmbunătăţi în anii următori. Înainte de asta, însă, cei de la ReadForward spun că sistemul va oferi control deplin profesorului prin această platformă. Există trei roluri implementate. Unul este cel al profesorului, un al doilea este cel de student, iar cel din urmă este cel pasiv, de „ecran“.

Mai precis, pe E-Board este afişată materia de parcurs sau documentele de prezentat, iar profesorul poate interacţiona direct acolo cu acestea, dar doar pentru a le prezenta. Când este cineva în rolul profesorului, poate bloca celelalte dispozitive sau poate să afişeze aceeaşi informaţie pe toate ecranele, fără ca elevii sau studenţii să poată interacţiona cu conţinutul.

Ca ultim lucru de precizat despre platforma aceasta e că răspunsurile pe care elevii le dau sunt salvate şi online. Este şi aceasta o componentă a ceea ce a ajuns să fie cunoscut drept „Internet of Things“, în care dispozitivele sunt interconectate între ele, dar şi conectate la Internet.

Datorită stocării datelor în Cloud, scalabilitatea sau actualizările nu sunt o problemă, cum se întâmplă la aplicaţiile obişnuite pentru care dezvoltatorii trebuie să aştepte aprobarea magazinelor de aplicaţii. ;

Piaţa cărţilor digitale, slab dezvoltată

Pentru ca aceste clase digitale să devină o realitate şi să poată funcţiona, este nevoie şi de materialele de pe care să înveţe elevii.

Ministrul Educaţiei a anunţat deja că, începând de la anul, elevii de clasele I şi a II-a vor putea învăţa, în paralel, şi după manuale digitale, însă piaţa e-book abia se dezvoltă la noi, pentru că este un serviciu scump.

Paul Balogh spune că, în Statele Unite, 20% din piaţa de carte este deja ocupată de e-book, în timp ce în România este vorba de 0,5-2%, iar în Europa este între 1-3%.

„Ştiu că sunt câteva discuţii serioase la nivelul Comisiei Europene să reducă TVA-ul de la cărţile electronice, să fie mai mic, cel puţin echivalent cu TVA-ul unei cărţi tipărite. Momentan, cărţile digitale nu sunt considerate cărţi, ci servicii, prin urmare au un TVA mare, chiar şi de 24%“, a explicat acesta.