Companiile vor putea sprijini cu 1.500 lei educaţia timpurie pentru copiii angajaţilor

O lege care permite întreprinderilor să sprijine cu 1.500 de lei din baza de impozitare serviciile de educaţie timpurie pentru copiii angajaţilor a fost adoptată miercuri de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.

Companiile beneficiază de credit fiscal atunci când plătesc serviciile de educaţie timpurie pentru copiii angajaţilor, într-un cuantum de cel mult 1.500 lei pe lună. Această sumă poate fi scăzută de angajator din impozitul datorat statului, a anunţat viceliderul deputaţilor UDMR, Szabó Ödön, după ce Camera Deputaţilor a votat, în calitate de for decizional, în favoarea adoptării proiectului de lege elaborat de UDMR.

Szabó Ödön, iniţiatorul actului normativ, a precizat, miercuri, într-un comunicat de presă, că s-a ajuns la finalul unei proceduri legislative care a durat aproape 2 ani.

Legea a fost elaborată de UDMR după o serie de consultări cu sectoarele de afaceri din Transilvania şi România.

„Legea introduce două modificări importante: creditul fiscal de 1.500 de lei pentru întreprinderi şi o reducere a bazei de impozitare pentru companii dacă acestea investesc în învăţământul dual liceal sau universitar. Acesta din urmă înseamnă că firmele pot deduce din baza lor de impozitare şi costurile formării practice în cadrul companiilor, pe lângă educaţia teoretică, iar acest lucru îl pot face nu numai la nivelul învăţământului secundar, ci şi în cazul învăţământului universitar. Propunerea noastră se concentrează pe încurajarea agenţilor economici şi pe educaţia duală axată pe practică, ale cărei costuri pot fi, astfel, deduse din baza de impozitare”, a transmis Szabó Ödön.

Potrivit legii elaborate de UDMR, companiile pot acoperi costurile educaţiei timpurii ale copiilor angajaţilor până la suma de 1.500 de lei pe lună. Un element important al legii este faptul că acest credit fiscal - în cazul educaţiei pentru creşă şi grădiniţă – poate fi aplicat nu numai impozitului pe venit, ci şi impozitului pe venitul personal, cotei TVA şi altor accize care trebuie plătite statului de companie.

„Noua reglementare este avantajoasă pentru operatorii economici, dar şi pentru stat deoarece încurajează mamele să se întoarcă la locul de muncă, iar cuantumul unei indemnizaţii de 85% pentru creşterea copilului este de aproximativ 1.800 de lei -  calculat la valoarea unui salariu mediu -, însă, conform noii prevederi, statul va trebui să renunţe la un impozit de numai 1.500 de lei, pentru încurajarea educaţiei timpurii”, a transmis UDMR.

„Un alt aspect care trebuie luat în considerare este că statul român nu poate asigura suficiente locuri în creşe şi grădiniţe pentru a satisface numărul mare de cereri, însă, datorită prevederilor favorabile oferite de noua lege, companiile şi corporaţiile mai mari îşi pot înfiinţa chiar propriile creşe, din aceste sume, dacă este necesar şi situaţia o impune”,  a adăugat deputatul UDMR, Szabó Ödön.

Legea se află în curs de promulgare şi va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

Ce beneficii va aduce

Consultantul în fiscalitate Gabriel Biriş este de părere că proiectul va aduce numeroase beneficii.

„De ce spun că este un proiect extraordinar? Pentru că stimulează dezvoltarea educaţiei timpurii, fără de care va fi imposibil să sperăm la reducerea gradului de anlfabetism funcţional uriaş (44%). Sunt studii care arată că 80% din sinapse se fac până la vârsta de 3 ani, 90% sunt deja făcute la 5 ani. Asta este temelia pe care se construieşte viitorul.

Pentru că stimuleaza muncă. De această facilitate beneficiază doar angajaţii.

Pentru că transformă companiile într-un „lanţ de transmisie” între bugetul statului şi furnizorii de servicii de educaţie, creând un veritabil parteneriat între stat şi companii pentru formarea capitalului uman a cărui calitate depinde în mod principal de educaţie.

Pentru că degrevează bugetul de investiţii iniţiale semnificative (o creşă pentru 80 de copii a costat la Braşov 10 milioane de lei).

Pentru că asigură o investiţie în viitorul naţiei cu sume infime în comparaţie cu beneficiile.

Pentru că degrevează statul de investiţii pentru care oricum nu are banii necesari.

Pentru că stimulează natalitatea, în special în rândul familiilor de tineri profesionişti, care în lipsa unor soluţii de încredere cu privire la îngrijirea şi educaţia copiilor amână tot mai mult decizia de a avea copii. Nu toţi au posibilitatea să angajeze bone, fie ele şi filipineze...

Pentru că face atractivă piaţă muncii din România pentru familiile tinere, inclusiv pentru cele care deja au plecat să muncească în străinătate. Cei 1.500 lei (net) înseamnă un brut de 2.700 lei (560 euro), ceea ce face salariile din România comparabile cu cele pe care le pot obţine afară (unde sunt şi costuri mai mari)”, arată Biriş.