Preafericitul Daniel aniversează şapte ani de la întronizarea ca Patriarh al BOR

FOTO Adevărul

PF Daniel aniversează astăzi şapte ani de la întronizarea ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), perioadă marcată, între altele, de extinderea eparhiilor pentru românii din străinătate şi schimbarea statutului BOR, dar şi de controversele privind construirea Catedralei Neamului.

Cu prilejul aniversării, Întâistătătorul BOR va oficia azi de la ora 9.00, înconjurat de ierarhi ai Sfântului Sinod, preoţi şi diaconi, Sfânta Liturghie, în Catedrala patriarhală. După Sfânta Liturghie, de la ora 11.30, va fi oficiată slujba de Te Deum, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Bisericii Ortodoxe Române, poporului român şi Preafericirii Sale în cei şapte ani de slujire patriarhală.

Ulterior, va avea loc un scurt moment aniversar, în timpul căruia vor fi prezentate mesaje de felicitare din partea autorităţilor de stat centrale şi locale, precum şi ale altor instituţii publice, precizează Patriarhia Română. La evenimente vor participa ierarhi ai Sfântului Sinod şi membri mireni ai Adunării Naţionale Bisericeşti, reprezentanţi ai autorităţilor, personalităţi ale vieţii publice româneşti, membrii Permanenţelor Consiliului Naţional Bisericesc şi Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor, clerici şi mireni.

PF Daniel, cel de-al şaselea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, s-a născut la 22 iulie 1951 în satul Dobreşti, comuna Bara, judeţul Timiş. De-a lungul celor peste 30 de ani de activitate academică şi a celor 22 de arhierie, Patriarhul românilor ortodocşi a deţinut numeroase funcţii şi a fost onorat cu multe distincţii şi titluri, printre care cel de Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi din ţară şi străinătate. De asemenea, Preafericitul Părinte Daniel este cetăţean de onoare al mai multor oraşe din ţară. PF Daniel este Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române din 30 septembrie 2007, când a fost întronizat după decesul PF Teoctist.

În cei şapte ani de patriarhat (2007-2014), obiectivele prioritare ale lui PF Daniel au vizat dezvoltarea relaţiilor cu românii din diaspora, astfel că pentru prima dată după 1990 au fost înfiinţate episcopii în Spania, Italia, Europa de Nord, Australia şi Noua Zeelandă, precum şi o parohie la Tokio, pentru românii din Orientul îndepărtat. De asemenea, a fost deschisă Reprezentanţa Patriarhiei Române pe lângă instituţiile europene de la Bruxelles şi Strasbourg. Tot în mandatul lui PF Daniel a fost modificat statutul pentru organizarea BOR - Constituţia Bisericii -, demers prin care s-a extins şi dinamizat activitatea Bisericii de la parohie până la Patriarhie, conform Patriarhiei Române.

În planul relaţiilor interortodoxe, mandatul lui PF Daniel a fost marcat de încetarea temporară a relaţiilor cu Patriarhia Ierusalimului, din cauza unor neînţelegeri privind Căminul românesc pentru pelerini de la Ierihon. Relaţiile au fost reluate în februarie 2014, după ce Patriarhul BOR nu a fost pomenit timp de aproape trei ani în slujbele de la Ierusalim.

Din punct de vedere educaţional, Patriarhia Română a derulat, în ultimii şapte ani, două proiecte cu fonduri europene: "Alege Şcoala", de care au beneficiat 35.000 de elevi aflaţi în risc de abandon şcolar, şi "Hristos împărtăşit copiilor".  În plan social filantropic, numărul instituţiilor şi al serviciilor sociale a înregistrat o sensibilă creştere, în prezent fiind 800 de instituţii şi servicii sociale pentru peste un milion de beneficiari din toate categoriile defavorizate.

La capitolul cultural şi editorial, tot în mandatul lui PF Daniel au fost publicate Istoria monahismului ortodox românesc, Dicţionarul Teologilor, Enciclopedia Ortodoxiei Româneşti, Dicţionarul de muzică ortodoxă românească, Istoria muzicii ortodoxe la români, toate proiectele fiind iniţiate de actualul patriarh.

În cei şapte ani la şefia BOR, PF Daniel nu a fost scutit de controverse. Cea mai vizibilă dintre acestea a fost legată de construirea Catedralei Neamului din Bucureşti şi, în particular, de apelurile pentru donaţii în acest scop, adresate atât credincioşilor, cât şi unor instituţii publice. Catedrala Neamului, care va fi cel mai mare lăcaş de cult din România, ar urma să fie finalizată, la faza roşu gri, în 2016.