desa - ultimele știri
Fermierii din localitatea doljeană Desa au ajuns să arunce roşiile pentru că, spun ei, nu au unde să le vândă. Un kilogram de tomate pleacă din piaţa din localitate cu 20 de bani, iar oamenii se plâng că nici aşa marfa nu se caută.
Dan Cioclea, un sătean din comuna doljeană Desa, a descoperit la şase kilometri de localitate 220 de monede de argint-denari romani imepriali. Doljeanul este cunoscut în zonă drept un vânător de comori.
Încuratul cailor de Sân Toader este o tradiţie care se păstrează din moşi strămoşi în comuna doljeană Desa. Această săptămână este este prima din Postul Mare, în care nu se mai organizează petreceri şi nu se mai mănâncă dulce.
Dan Cioclea, un sătean din comuna Desa, a descoperit pe data de 14 ianuarie la şase kilometri de localitate, pe un câmp, o sabie în teacă, un vârf de lance, două suliţe şi o lamă de bărbierit, obiecte ce datează, conform specialiştilor, de peste două...
Dan Cioclea, un sătean din comuna Desa, a descoperit în luna ianuarie la şase kilometri de localitate, pe un câmp, o sabie în teacă, un vârf de lance, două suliţe şi o lamă de bărbierit, obiecte ce datează, conform specialiştilor, de acum peste două ...
Dan Cioclea, un sătean din comuna Desa, a descoperit la şase kilometri de localitate, pe un câmp, o sabie în teacă, un vârf de lance, două suliţe şi o lamă de bărbierit, obiecte ce datează, conform specialiştilor, de acum peste două milenii.
Specialiştii din zona Olteniei susţin că anual peste 1000 de hecatre sunt acoperite de nisip. În comunele Sadova, Mîrşani, Desa şi oraşul Dabuleni sunt cele mai mari probleme.
Locuitorii comunelor Ciupercenii Vechi şi Desa şi Rast, înghiţite de apele Dunării la inundaţiile din 2006, trăiesc cu spaima că şi acum fluviul le va înghiţi agonisela.
Pentru prima dată în această parte de ţară, arheologii vor şti ce este în sol fără să mai fie nevoiţi să facă săpături. Scanarea geofizică şi 3D sunt considerate cele mai noi tehnici de determinare a construcţiilor romane, iar prin utilizarea lor se ...
Oltenii din Desa şi-au făcut un obicei din a-şi primeni armăsarii an de an, în sâmbăta Sfântului Toader, şi a-i pune pe fugă într-o competiţie aprigă, la căpătul căreia să se ştie care-i cel mai puternic şi mai arătos cal.
Arheologii spun că aceasta era singura care avea steagul alb- albastru şi leul ca însemn. După zece ani de cercetări, au reuşit să îşi confirme existenţa unei unităţi a legiuniicare, la origini, a făcut parte din armata lui Caesar care a cucerit Gali...