Fuga de incalzirea centralizata

250 de bucuresteni asteapta zilnic in curtea RADET avizul de debransare de la reteaua municipala de incalzire. Unii se tem ca nu pot achita facturile si prefera sa plateasca, inghesuiti intr-o camera,

250 de bucuresteni asteapta zilnic in curtea RADET avizul de debransare de la reteaua municipala de incalzire. Unii se tem ca nu pot achita facturile si prefera sa plateasca, inghesuiti intr-o camera, doar consumul de curent al unui resou. Altii, destul de multi, nu mai vor sa plateasca ineficienta sistemelor mentinute in viata de cel mai prost administrator cunoscut vreodata: statul. Din cele aproape 10.000 de cereri depuse pana acum in Capitala, cele mai multe au fost ale celor care s-au decis sa-si puna centrala de apartament. Si in Sibiu, societatea Energie Termica SA a inregistrat o rata mare a debransarilor: 32 la suta. La Satu Mare, autoritatile au decis oprirea completa a sistemului centralizat de incalzire, intrucat nu mai erau bransate decat 200 de apartamente. Aquaterm Targu Jiu a pierdut aproape 90 la suta din abonati, iar la Bacau media zilnica a debransarilor a ajuns in ultima saptamana la doua sute. In acelasi timp, regia de termoficare din Bistrita primeste 100 de cereri. Toate aceste informatii se centralizeaza foarte atent la Guvern, iar perspectiva unei ierni cu facturi mari nu-i lasa nici pe membrii Cabinetului sa se simta in largul lor. Ii sperie de-a dreptul incapacitatea populatiei de a mai suporta financiar pierderile enorme ale sistemelor-mamut de termoficare, aparuta chiar in iarna dinaintea alegerilor de anul viitor. Pe 22 august, Guvernul a adoptat o hotarare prin care aloca aproape noua milioane de dolari (270 de miliarde de lei) pentru un obiectiv care trebuia atins inca din anul 1990: reducerea drastica a pierderilor regiei bucurestene de termoficare. Totodata, se va aplica reglementarea data in iarna trecuta, prin care locuintele necontorizate vor plati consumul de energie termica la nivelul celor din blocurile contorizate. In plus, majorarea recenta a pretului gazelor naturale a fost si ea tratata electoral: in aceasta iarna, cresterea va fi subventionata. In paralel, guvernantii au cheltuit alte sume, enorme, pentru reabilitarea CET-urilor construite in anii '60, pentru a le aduce la randamentele maxime proiectate, de 60 la suta. Pentru ca sistemul centralizat de incalzire al Capitalei este o gaura neagra. El asigura caldura si apa calda pentru aproape 600.000 de apartamente, are 800 de puncte si centrale termice si peste 2.000 de km de conducte, fiind ca marime al doilea dupa cel din Moscova. A fost conceput astfel intrucat in Rusia prietena, pe vremuri, gazul metan si pacura nu erau o problema pentru Partidul Comunist. In Romania de astazi, insa, situatia este cu totul alta. Aici, materia prima pentru productia de energie costa, populatia ajungand sa plateasca pentru caldura, dupa unele estimari, aproape doua miliarde de dolari anual. Asta, in conditiile in care bucuresteanul primeste in casa numai 50 la suta din energia produsa. Sistemul nostru de incalzire, vechi de 50 de ani, nu seamana nici cu felul in care este vazut viitorul energetic in Uniunea Europeana. Politica tarilor spre al caror nivel de trai tindem este de a creste importanta descentralizarii, a producerii locale a energiei. De altfel, din acest motiv, autoritatile romane au fost nevoite sa transfere la nivelul administratiei locale unele centrale termice. Dar disperarea oamenilor ii face sa o ia inaintea deciziilor guvernantilor. Asa apare cazul unui bloc din cartierul bucurestean Berceni, unde 40 de locatari au renuntat la RADET si si-au montat centrala de bloc. Rezultatele au fost incredibile! Pretul gigacaloriei era mai mic chiar decat suma din factura pe care o incaseaza RADET pentru transportul energiei termice de la CET-uri la blocuri, fara a mai socoti costurile productiei. Astfel, daca pe factura RADET, timp de 12 luni, locatarii plateau 688 de gigacalorii, cu centrala proprie de bloc nu au depasit 584 de gigacalorii. In plus, pretul de referinta incasat de RADET era de 800.000 de lei pe gigacalorie (subventionat, pentru ca pretul de productie ajunge la aproape 1.200.000 lei/Gcal). La centrala blocului, insa, cheltuielile pe gigacalorie nu au depasit 440.000 de lei, cu 5.000 de lei mai putin decat plateau numai pentru plimbarea agentului termic prin calorifere. O centrala termica de bloc are un randament de peste 90 la suta si un consum foarte mic. Dar putini stiu ca in Bucuresti exista si centrale termice de cvartal, pe scara larga, in cartierul Ferentari. Acestea au in mod normal un randament de peste 80 la suta si un consum mediu, fiind de preferat in locul caldurii livrate de CET-uri. In plus, retelele si pierderile sunt mult mai mici, ca si cheltuielile cu intretinerea lor. De aceea, o solutie de eficientizare a RADET ar fi fost transformarea punctelor termice in centrale de cvartal si privatizarea lor. Administratorii de la nivel local si central nu se grabesc insa cu un astfel de program. Motivul este ca orice sistem care inghite bani pentru intretinere este o sursa de a drena bani publici spre firmele apropiate de liderii politici ai momentului. Pentru ca, asa cum s-a vazut la repararea strazilor din Capitala, statul-administrator lasa problemele sa se acutizeze, dupa care apeleaza la un mod de lucru "de urgenta". Astfel, felul in care sunt cheltuiti banii este mai greu de verificat. Dupa legile Romaniei, pentru cheltuirea celor noua milioane de dolari, RADET trebuie sa organizeze o licitatie, iar procedura inseamna pierdere de timp. Doua luni pierdute inaintea iernii care le apare romanilor drept cea mai inspaimantatoare dupa 1990. In plus, neincrezatori in deciziile guvernantilor, oamenii continua sa stea la cozi, cerand aprobari pentru a-si monta centrale de apartament. Ei nu mai iau in seama faptul ca miliardele de dolari bagate in aceste sisteme de tip "gaura neagra" vor fi rambursate tot de ei si, poate, si de copiii lor.