România este blocată de conflictul dosarelor secrete

Ţara noastră este ţinută în afara spaţiului Schengen nu doar de opoziţia marilor puteri ale Europei. Şi conflictele dintre instituţiile europene pot aduce o amânare a deciziei cu cel puţin trei luni. Eurodeputaţii au anunţat că aşteaptă de la Consiliul European până în luna mai rapoartele pe aderarea României şi a Bulgariei la Schengen, ceea ce înseamnă că nu vor da un aviz mai devreme.

Blocajul transferului actelor de la Consiliu la Parlamentul European ar putea duce la situaţia în care statele membre Schengen să nici nu fie puse în situaţia de a da un vot pe aderarea României şi a Bulgariei, la sfârşitul lunii februarie. De mai bine de trei săptămâni, europarlamentarii Comisiei pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) cer Consiliului European rapoartele tehnice pentru România şi Bulgaria. Reprezentanţii Consiliului susţin că acestea sunt secrete, că nu le vor trimite tuturor europarlamentarilor comisiei, dar că o parte dintre aceştia le pot studia.

Citiţi şi:

Sondaj: Rusia, Franţa şi Ungaria - principalii duşmani ai României. SUA, cel mai bun prieten

Accesul la dosare se poate face doar la sediul Consiliului. Ca reacţie, europarlamentarii spun că nu pot da aviz în cunoştinţă de cauză, astfel că amână orice fel de hotărâre. „Până când Consiliul nu desecretizează documentele, noi nu ne putem decide. Nu putem spune nici dacă lăsăm România înaintea Bulgariei sau împreună. Nu avem încă toate datele problemei," a declarat, pentru „Adevărul Europa", europarlamentarul german Birgit Sippel.

Să nu râdeţi!

Presiuni au venit din toate părţile. Inclusiv preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a anunţat, înainte de Consiliul de săptămâna trecută, că rapoartele ar trebui desecretizate. Buzek a discutat vineri cu Traian Băsescu, cu premierul bulgar, Boiko Borisov, şi cu cel maghiar, Viktor Orbán, solicitarea făcută Consiliului de a înainta europarlamentarilor ultimele rapoarte tehnice.

„Să nu râdeţi!", i-a avertizat preşedintele Traian Băsescu pe jurnaliştii de la Bruxelles după ce, la consiliul de vinerea trecută, a aflat întreaga poveste a dosarelor secrete, a supărării unor europarlamentari puşi pe drumuri la Consiliu şi a refuzului altora de a da aviz pe o sinteză.

„Săptămâna viitoare se organizează un CAGRE (Consiliul Afaceri Generale şi Relaţii Externe) pentru a  găsi o soluţie ca parlamentarii să aibă acces la documente.  Nu e o situaţie numai pentru aceste rapoarte, în acord cu importanţa pe care a dobândit-o Parlamentul European în raport cu Tratatul de la Lisabona", a spus Traian Băsescu.   

În afara amânării unui aviz pe Schengen, eurodeputaţii nu ştiu nici măcar la ce scenariu să se aştepte: să ia o decizie pe fiecare ţară sau pentru amândouă. Europarlamentarul socialist Brigit Sippel (Germania) spune că, potrivit datelor din rapoartele tehnice ale României şi Bulgariei, ambele ţări se confruntă cu problema „calităţii" oamenilor care folosesc datele prin Sistemul de Informaţii Schengen (SIS).  „Există probleme pe partea tehnică pentru România, nu neapărat legate de sistemele de informaţii, ci de pregătirea vameşilor în a folosi aceste aparate", a spus Sippel. 

Citiţi şi:

Europarlamentar german: România mai are probleme tehnice. Sperăm că va intra în Schengen la începutul anului viitor

Aderarea la Schengen, posibilă doar în 2012

Termenul „optimist" de la care România şi Bulgaria ar putea să scape de controlul la frontiere este începutul anului viitor, susţine europarlamentarul german. „Deficienţele se pot rezolva, iar un termen optimist este sfârşitul acestui an", a mai spus Sippel. Potrivit acesteia, există puncte de trecere a frontierelor, în special în cazul Bulgariei, care nu sunt încă la standardele Schengen.

„Mai sunt doar câţiva paşi până când România va intra în spaţiul Schengen. E doar o chestiune de timp şi cred ca până la începutul anului viitor cele două ţări vor avea un răspuns pozitiv," a spus Sippel.

Votul politic e amânat

Parlamentul European ar fi trebuit să dea un aviz legat de aderarea celor două ţări estice la Schengen până la data de 14 februarie, potrivit calendarului stabilit în Comisia LIBE. Avizul, cu caracter consultativ, trebuia luat înaintea Consiliului JAI (Justiţie şi Afaceri Interne) programat la 24-25 februarie.

Raportul de forţe în UE a adus conflicte pe buget

Un alt subiect extrem de important pentru Europa, blocat de tensiunile dintre instituţiile europene, a fost bugetul. Acestea s-au suprapus peste problemele monedei euro şi măsurile de austeritate din statele membre.

La 15 decembrie, parlamentul reunit în sesiune la Strasbourg reuşeşte să voteze bugetul pe 2011 după multe săptămâni de negocieri cu statele membre care s-au opus creşterii cheltuielilor comunitare în acelaşi timp în care bugetele naţionale trebuiau tăiate din cauza recesiunii. Tensiunile începuseră însă din vara lui 2010.

„Este timpul unei mari victorii", a declarat astăzi, la Strasbourg, preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek după votul pe buget. „Cum ştiţi, nu a fost un compromis uşor", a spus Buzek.

Procesul de adoptare a bugetului UE pe 2011 a fost „dureros şi dificil", a susţinut raportorul PE pe buget, Sidonia Jedrzejewska, menţionând printre cauze „rezistenţa puternică din partea statelor membre care, confruntate cu criza financiară, nu au vrut ca alţi actori să le spună că vor mai mulţi bani pentru fondurile europene".

Noi costuri pentru noi responsabilităţi

Comisia Europeană, Parlamentul Europen şi Consiliul de Miniştri, cele mai importante instituţii ale UE, au negociat şase luni un acord pe buget.

Noul Tratat de la Lisabona dă Parlamentului European mai multă putere de decizie, şi în acelaşi timp a introdus Serviciul European Diplomatic Extern, care trebuie să-şi consolideze poziţia şi care avea nevoie de finanţare. Toate intenţiile bune ale şefului Serviciului Diplomatic European, baroneasa Catherine Ashton, cheltuielile cu acest nou serviciu atârnau însă greu în buzunarul UE.

Toate schimbările la nivel politic şi structural ale Uniunii Europene aveau loc în contextul celei mai mari crize financiare din ultimii zeci de ani. Însă nu numai economiile statelor membre se clatină, ci şi credibilitatea monedei euro.