Ungureanu a primit un program electoral

Mihai Răzvan Ungureanu

Liderii Coaliţiei au introdus în programul de guvernare al noului Cabinet creşterea veniturilor populaţiei, în funcţie de resursele economiei.

Premierul desemnat Mihai Răzvan Ungureanu se va prezenta în Parlament cu un program menit să îl diferenţieze de Emil Boc şi să „absoarbă" nemulţumirile populare într-un an electoral.

„Cuvântul tovarăşului Mihai Ungureanu", premier desemnat, din Scânteia Tineretului

 În plan economic, noul Executiv sugerează că ar putea majora veniturile populaţiei fie în mod direct, fie prin reducerea CAS. În plan politic, Guvernul promite că va renunţa la practica angajării răspunderii, de care Emil Boc a abuzat. Liderii Coaliţiei au convenit cu premierul desemnat ca în programul de guvernare al noului Cabinet, care va fi prezentat astăzi în Parlament împreună cu lista Guvernului,  să fie prevăzută creşterea veniturilor populaţiei, în funcţie de resursele economiei. Coaliţia va opta între două variante: creşterea directă a veniturilor sau reducerea contribuţiilor de asigurări sociale şi indexări de pensii.

Presiunile Coaliţiei

De altfel, politicienii din Coaliţie au marşat pe aceste posibile majorări. Preşedintele UNPR, Marian Sârbu, a declarat că Mihai Răzvan Ungureanu i s-a părut determinat să discute un grafic de creştere a salariilor bugetare după primul trimestru şi că realizarea unui grafic de revenire a salariilor din sectorul bugetar la nivelul dinainte de iunie 2010 i se pare mai probabilă decât până în prezent.

La rândul său, vicepreşedintele politic al UDMR, ministrul Laszlo Borbely, a confirmat informaţia, arătând că programul de guvernare prevede „majorarea prudentă a salariilor şi pensiilor", în funcţie de situaţia economică. El a precizat, totodată, că programul de guvernare prevede şi acordarea de subvenţii firmelor care reîncadrează în muncă femei cu copii în vârstă mai mică de 6 ani, îmbunătăţirea legislaţiei privind pensia de urmaş şi creşterea calităţii vieţii în zonele defavorizate.

Programul de guvernare mai include „intenţia fermă" a Executivului de a vinde pe bursă pachete minoritare de acţiuni deţinute de stat la diferite companii, precum şi adoptarea Legii holdingului, proiect aflat în discuţie încă din 2009.

Renunţarea la angajarea răspunderii

Renunţarea la procedura angajării răspunderii în 2012 şi limitarea numărului ordonanţelor de urgenţă figurează în programul Guvernului Ungureanu prezentat Parlamentului.

Procedura  angajării răspunderii a fost folosită pe scară largă de fostul premier Emil Boc, care şi-a depăşit predecesorii la acest capitol. Emil Boc a recurs la angajarea răspunderii ultima dată chiar în cazul comasării alegerilor. Această procedură  presupune ocolirea dezbaterii parlamentare pe articole. Se ajunge la vot doar în cazul în care Opoziţia depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului. Dacă moţiunea este respinsă, legea intră în vigoare, dacă moţiunea este adoptată, Guvernul este considerat demis. 

"Nu voi fi un prim-ministru, în cazul în care voi primi votul, mâine, care vine în fruntea Guvernului pentru a pleca. ''
Mihai Răzvan Ungureanu premier desemnat

Minorităţile, divizate

Grupul minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor nu a ajuns la o poziţie comună cu privire la susţinerea noului guvern, a anunţat liderul grupului, Varujan Pambuccian. Grupul minorităţilor nu va vota în bloc, fiecare deputat având o poziţie separată. Uniunea Armenilor, reprezentată de Pambuccian va vota separat de grup dar nu îşi va anunţa votul până astăzi.

Grupul minorităţilor se va reuni, din nou astăzi, fiind de aşteptat ca fiecare din cei 17 membri să îşi precizeze poziţia. Pambuccian a spus că unii colegi nu au apucat să-și consulte formaţiunile din care fac parte. Pe hârtie, Coaliţia majoritară are 249 de voturi şi fără cele 17 voturi ale minorităţilor nu ar reuşi să strângă necesarul de 233 pentru validarea Guvernului. În mod tradiţional însă, minorităţile i-au sprijinit pe cei aflaţi la Putere.

Validări cu încălcarea Regulamentului

Recomandările pe care le-au primit, ieri, miniştrii desemnaţi de Ungureanu de la Comisiile de Specialitate, încalcă Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în cazul acelor Comisii care nu au întrunit cvorum parlamentar. Pentru a asigura cvorum parlamentar, în comisie trebuie să fie prezenţi majoritatea membrilor comisiilor reunite,  dar şi cel puţin jumătate plus unu dintre membrii comisiilor din fiecare Cameră.

Derapajele puterii

În acelaşi Regulament este prevăzut ca fiecare candidat la funcţia de ministru să aibă un aviz al unei comisii parlamentare de specialitate, indiferent dacă acesta este pozitiv sau negativ.Astfel, având în vedere că au existat comisii unde cvorumul nu a fost întrunit, iar candidaţii nu au primit aviz, prezenţa acelor candidaţi în şedinţa reunită a Parlamentului nu este justificată. Deşi parlamentarii care au participat la lucrările Comisiilor au explicat că nu au acordat avize, întrucât Regulamentul  nu o permite, ei au precizat că au dat recomandări cu care candidaţii pot merge în plen.

 Este şi cazul candidatului pentru şefia Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Răzvan Mustea (foto), unde Comisia de Comunicaţii care l-a audiat nu era întrunită în cvorum. Nici candidatul la Ministerul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, nu a fost audiat de o comisie care să reuşească să formeze cvorum pentru eliberarea unui aviz. Oprea a fost audiat de Comisiile de Apărare şi Ordine Publică, însă Comisia de Apărare a Senatului nu a reuşit să întrunească cvorum. Preşedintele Comisiei pentru Apărare a Camerei Deputaţilor, Costică Canacheu, a explicat că „decizia parlamentarilor va fi comunicată printr-un proces- verbal, care va avea caracter de recomandare".

Liderul USL, Victor Ponta, a explicat că Opoziţia va sesiza Curtea Constituţională în cazul acelor comisii parlamentare care au validat miniştrii din cabinetul Ungureanu, fără cvorum. „Din punct de vedere legal, avizul comisiilor este consultativ, dar este necesar pentru a veni în plen cu membrii Guvernului", a explicat  Ponta.

Profesionistul de la Finanţe

Noul ministru de Finanţe, Bogdan Alexandru Drăgoi (foto), este unul dintre cei mai promiţători tineri specialişti ai Finanţelor din România. A absolvit Universitatea Tufts Fletcher din Boston, statul Massachusetts, cu distincţia Magna cum Laudae, fiind specializat în Relaţii Internaţionale şi Economie.

Drăgoi şi-a început cariera în administraţie la vârsta de 25 de ani, în 2006,  în funcţia de consilier al Ancăi Boagiu, la Ministerul Integrării Europene. Apoi, a ocupat funcţia de secretar de stat în Ministerul Finanţelor (septembrie 2006 - noiembrie 2007) şi de director general al Departamentului economic al Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti, în mandatul lui Adriean Videanu.

Realizările ministrului

În ianuarie 2009, a revenit în funcţia de secretar de stat la Finanţe, a coordonat Trezoreria şi a avut ca  principală responsabilitate asigurarea finanţării statului, remarcându-se în special prin succesul de care s-au bucurat emisiunile de titluri de stat româneşti peste graniţă. Cel mai important succes al său a fost înregistrat la finele lunii ianuarie, când Ministerul Finanţelor a împrumutat, prin vânzarea de obligaţiuni de stat, 1,5 miliarde de dolari de piaţa financiară din SUA, la un randament de 6,875%.

Bogdan Drăgoi este, în acelaşi timp, membru în Consiliul director al Băncii Europene de Investiţii, ca reprezentant al României şi membru în Consiliul Naţional pentru Stabilitate Financiară (CNSF), al cărui preşedinte este Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. (Sebastian Zachmann).

Afaceri cu ministerul

Noul ministru al Turismului, Cristian Petrescu (foto), 41 de ani, este preşedinte al Asociaţiei Profesioniştilor de Turism din România. A absolvit Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii Ecologice la vârsta de 33 de ani.

În declaraţia de interese, Petrescu menţionează că în 2011 a obţinut trei contracte  de finanţare din fonduri europene de la Ministerul Dezvoltării, pe care urmează să-l conducă, valoarea totală a contractelor fiind de 2,9 milioane de lei. Este vorba despre promovarea a trei obiective turistice, „Drumul vechilor cetăţi dobrogene", „Traseu turistic Maramureş-Bucovina" şi „Trasee turistice şi de agrement din Transilvania".

În 2011, deputatul Cristian Petrescu a menţionat în aceeaşi declaraţie de interese trei contracte de asistenţă juridică încheiate de cabinetul de avocatură al soţiei cu Compania Naţională de Autostrăzi. Potrivit declaraţiei, cele trei contracte însumează 1,5 milioane de euro.

În perioada 1989 -1991, Petrescu a lucrat ca „mecanic utilaj calcul" la I.I.R.U.C, iar între anii 1991- 1992 a fost mecanic maşini şi utilaje la A.C.R.O. Cristian Petrescu este preşedinte al Comisiei Naţionale de Revizie şi Control din PDL, comisie care asigură controlul asupra veniturilor, cheltuielilor şi patrimoniului partidului şi este prim-vicepreşedinte al PDL Sector 3.(Sebastian Zachmann).