Cum şi-au împărţit PSD şi PNL judeţele

Social-democraţii se vor lupta sub sigla USL pentru Muntenia, Oltenia şi cea mai mare parte a Moldovei, în timp ce PNL, partenerul de alianţă,  va ieşi la bătaie în Ardeal, Banat şi Crişana. PSD şi-a păstrat candidaţii în cele 15 fiefuri ale sale şi va face nominalizări în alte cinci-şase judeţe, în timp ce PNL va avansa propuneri pentru încă 15 judeţe faţă de cele cinci câştigate în 2008. 

Potrivit sondajelor comandate de PSD în teritoriu, „baronii" se bucură de intenţii de vot între 50 şi 75%, procente care le asigură prima şansă la urne. O nouă candidatură a unor lideri locali precum Marian Oprişan de la Vrancea, Liviu Dragnea de la Teleorman, Nicuşor Constantinescu de la Argeş, Ion Prioteasa de la Dolj sau Constantin Nicolescu de la Argeş, nu a fost pusă nicio clipă la îndoială nici din tabăra PSD, nici din tabăra liberală.

Principiul parităţii la stabilirea candidaţilor comuni ai USL prevede că PSD va propune pentru preşedinţia consiliilor judeţene 21 de candidaţi, iar PNL 20. Ca urmare, pe lângă şefii de consilii judeţene care vor intra în cursa electorală, social-democraţii vor mai face nominalizări în alte cinci-şase judeţe, dintre care Mehedinţi, Suceava, Bistriţa-Năsăud, Neamţ şi Dâmboviţa.  În cazul în care candidatul la şefia CJ Buzău va reveni liberalilor, atunci PSD va nominaliza candidatul într-un alt judeţ, ­Ilfov, Sibiu şi Satu-Mare.

Liberalii îşi vor renominaliza drept candidaţi cei cinci preşedinţi de consilii judeţene. Unul dintre aceştia, Răducu Filipescu de la Călăraşi, a fost contestat de social-democrata Oana Mizil, care dorea să obţină candidatura.  În sondajele comandate de PNL, Răducu Filipescu o devansa însă pe Oana Mizil, care a şi intrat în conflict cu conducerea centrală a social-democraţilor după ce l-a susţinut pe Marian Vanghelie după ce a fost debarcat din fruntea PSD Bucureşti. Liberalii vor desemna candidaţii şi într-o serie de  judeţe din Transilvania, conduse în prezent de PDL sau UDMR. Ei încearcă să compenseze avantajul pe care îl are Puterea aruncând în luptă parlamentari cu notorietate în judeţele lor.

Click pe hartă pentru a vedea candidaţii USL din judeţele ţării

Centrul stinge litigiile din judeţe

Liderul PSD, Victor Ponta, şi cel liberal, Crin Antonescu, vor tranşa în perioada imediat următoare situaţiile din judeţele în care lupta pentru desemnarea aspiranţilor la şefia consiliilor judeţene este în toi. De exemplu, la Buzău candidatura este  disputată de actualul preşedinte al CJ, Victor Mocanu, despre care conducerea filialei locale a PSD spune că s-a plasat primul în sondajele social-democraţilor, şi de liberalul Cristinel Bâgiu, care a câştigat în sondajele PNL. Fiecare tabără susţine că  a primit asigurări din partea liderilor de la centru că este exclusă acceptarea candidaturii „adversarului".

Un alt câmp de bătălie este judeţul Ilfov, unde conducerea consiliului judeţean este dorită atât de vicepreşedintele PSD Robert Negoiţă cât şi de şeful PNL Ilfov, Marian Petrache. Şansele par să fie de partea lui Negoiţă, considerat unul dintre apropiaţii lui Victor Ponta.

Un alt judeţ cu probleme este Iaşiul, unde candidatura liberalului Cristian Adomniţei este contestată de conservatorul Tudor Ciuhodaru. Liderul liberal Crin Antonescu va fi pus în situaţia de a alege între o filială PNL cu influenţă în partid şi dorinţa PC de a avea un candidat propriu. 

Candidaturi separate

Protocolul de funcţionare a USL lasă celor două partide libertatea de a avea candidaţi separaţi în res­tul localităţilor în afara reşedinţelor judeţene. Liderul PSD, Victor Ponta, a avansat în urmă cu câteva luni ideea unor candidaturi comune în toate localităţile, dar deocamdată USL nu a luat o decizie în acest sens.

Rezultatele din 2008

La alegerile locale din 2008, PSD a câştigat şefia a 17 consilii judeţene, PDL a obţinut 14, PNL 5, UDMR 4 şi FDGR (Forumul Democratic al Germanilor) 1. În total, PDL a obţinut 28,16% din voturile exprimate la nivel naţional pentru preşedinţii de consilii judeţene, PSD a avut 28,05 %, PNL 19,81%, iar UDMR 5,26%.

Ce prevede protocolul

Candidaţii comuni ai USL la preşedinţia consiliilor judeţene şi la primăriile din municipiile reşedinţă de judeţ vor fi desemnaţi până la începutul lunii septembrie. Decizia va fi luată de liderii USL, Crin Antonescu şi Victor Ponta, pe baza sondajelor comandate de PSD şi de PNL în teritoriu, dar astfel încât să fie respectat principiul parităţii. Sondajele vor fi folosite şi pentru desemnarea numărului de candidaţi pe listele de consilieri judeţeni. Fiecare parte va avea un număr de candidaţi eligibili, direct proporţional cu procentul pe care l-a obţinut în sondaje. Dacă USL ar obţine 15 consilieri într-un judeţ, PSD va primi 9 consilieri dacă a fost cotat în sondaje cu 30%, iar PNL va primi 6 consilieri, dacă a obţinut în sondaje 20%.

Judeţe monocolore şi bicolore

Social-democraţii şi liberalii vor avea candidaţi comuni şi la primăriile reşedinţă de judeţ. Împărţirea discutată până acum va face ca unele judeţe să fie monocolore: ambii candidaţi vor proveni de la acelaşi partid. PSD şi-ar putea impune supremaţia în Dolj, Argeş,  Bistriţa-Năsăud,  Constanţa, Gorj, Olt, Teleorman, iar PNL în  Bihor, Cluj, Giurgiu, Timiş. La alegerile de anul viitor, primarii vor fi aleşi într-un singur tur, la fel ca şefii de consilii judeţene.

În restul judeţelor se va merge pe tandemuri: unul dintre partide va da candidatul la conducerea consiliului judeţean, iar celălat partid va desemna candidatul la primărie. Unele dintre tandemuri sunt însă „cu scântei": la Vrancea, Marian Oprişan (PSD), care va candida la şefia CJ, nu vede cu ochi buni candidatura lui Nini Săpunaru (PNL) pentru Primăria Focşani.

La Bacău, liberalul Romeo Stavarache, primarul în funcţie, se opune candidaturii social-democratului Dragoş Benea, actualul şef al CJ, susţinut de Viorel Hrebenciuc.

21 este numărul candidaţilor PSD la şefia consiliilor judeţene