Băsescu: "Sistemul de educaţie din România este cel mai slab din interiorul UE"

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Traian Băsescu a prezentat obiectivele de reformă ale statului român
Traian Băsescu a prezentat obiectivele de reformă ale statului român

La dezbaterea "Legea Educaţiei Naţionale  - un pas înainte pentru România", organizată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a vorbit preşedintele Traian Băsescu. La dezbaterea de la Palatul Parlamentului s-a aflat şi premierul Emil Boc. Social-democraţii şi liberalii au anunţat că nu participă la dezbateri.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat luni că singura soluţie pentru a avea o lege bună a educaţiei este depolitizarea dezbaterii pe acest subiect.

Mai citeşte şi:

Emil Boc: Legea Educaţiei optează pentru formule fără compromis şi radicale

Funeriu: Riscăm să-i transformăm pe copiii noştri în roboţei de rezolvat probleme

"Singura soluţie să ajungem la o lege bună a educaţiei este să avem o abordare depolitizată şi să nu vorbim de pe poziţia interesului de grup. Nu putem privi eficienţa sistemului de educaţie de pe poziţii ideologice. (...) Lucrurile trebuie privite din punctul de vedere al interesului naţional", a precizat şeful statului la dezbaterea "Legea Educaţiei Naţionale – un pas înainte pentru România".

La Palatul Parlamentului, Traian Băsescu a avut mai multe declaraţii referitoare la noua Lege a Educaţiei menită să refacă sistemul educaţiei din România.

- Sistemul educaţiei din România e unul din cele mai slabe din Europa şi cel mai slab din interiorul UE, din punct de vedere al performanţelor absolvenţilor

- Educaţia este cheia creşterii nivelului de trai al românilor.

- La ultimul consiliu european, care stabileşte ţintele principale ale agendei UE 2020, cea care este continuatoarea agendei Lisabona, au fost enunţate cele cinci obiective majore:

1. Rata părăsirii timpurii a şcolii la nivelul UE să se reduca cu 10%

2. Populaţia având vârste între 30 şi 34 de ani in proporţie de 40% să devină absolventă a unui sistem de învăţământ superior

3. Reducerea sărăciei la 20 de milioane de cetăţeni care eu ieşit din sărăcie şi pot duce o viaţă normală până în 2020.

4. Cercetarea este un alt obiectiv, iar agenda 2020 a UE propune ca statele membre să aloce 3% din PIB pentru cercetare într-o structură - contribuţie a statului de 1% şi atragerea marilor companii - 2%

5. Rata de ocupare este legată tot de educaţie. Vizează ca populaţia între 20 şi 64 de ani să fie ocupată în câmpul muncii în proporţie de 75%

- Nu există obiectiv care să nu fie legat de calitatea educaţiei. Mi se pare în neregulă că în acest moment au apărut voci care pun sub semnul întrebării schimbarea structurală a sistemului de educaţiei din România, considerând ca nu e oportun sa facem acest lucru în perioada de criză.

- Exact acesta este momentul în care să facem ceva pentru creşterea nivelului de educaţie.

- O reformă în sistemul de educaţie poate ajuta la ieşirea României din criză şi este soluţia care să prevină intrarea României în altă criză.

- Nu s-a făcut nicio schimbare în sistemul de educaţie, ci doar cârpirea sistemului de educaţie, facem asta de 20 de ani. Dacă este cineva care se consideră reformator al sistemului de educaţie în ultimii 20 de ani, îl invit să privească rezultatele: copii tot mai puţin pregătiţi, cu şanse tot mai mici să facă faţă în sistemul de muncă.

- Nu avem nicio universitate în primele 500 din lume

- România nu poate fi competitivă fără un sistem de educaţie modern

- Singura soluţie pentru a ajunge la o lege bună este să avem o abordare depolitizată faţă de priorităţile educaţiei şi să nu privim de pe poziţia intereselor de grup, fie ele ale profesorilor sau elevilor sau altor categorii

- nu trebuie să facem din România o insulă de slabă dezvoltare în interiorul UE

- Se incearcă dezbaterea la infinit a acestei reforme. Este paravanul sub care se ascunde intenţia de a bloca o noua lege a educaţiei, care să raspundă nevoilor societăţii româneşti

- Educaţia timpurie, care se finalizeaza cu anul pregătitor

- Noua lege vizează formarea de competenţe. Cele opt competenţe recomandate de UE ca fiind competenţe pentru ca un absolvent să poata face faţă concurenţei

- Reducerea orelor pe care copilul le petrece la şcoală, de la 29 la 25, la gimnaziu, de la 30 la 28 de ore la liceu

- Testările nu se mai fac doar la sfârşit, calificativul şi bună ziua, în perioade intermediare se organizează testări pentru a da posibilitatea cadrelor didactice să corecteze nevoile de pregătire.

Citiţi şi: Dascălii au intrat în cea de-a treia săptămână a patimilor

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite