Românii, toleranţi doar în declaraţii

Conform unui sondaj de opinie comandat de institutul naţional pentru studierea holocaustului, romii, evreii, maghiarii şi arabii sunt percepuţi ca o ameninţare Sondajul de opinie iniţiat

Conform unui sondaj de opinie comandat de institutul naţional pentru studierea holocaustului, romii, evreii, maghiarii şi arabii sunt percepuţi ca o ameninţare

Sondajul de opinie iniţiat de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" spulberă mitul potrivit căruia românii sunt un popor tolerant.

Majoritatea repondenţilor declară că minorităţile au aceleaşi drepturi ca şi ale altor cetăţeni, dar nu doresc să aibă prea mult de a face cu acestea. Astfel, nu numai romii, dar şi evreii, maghiarii şi arabii sunt percepuţi de români ca o ameninţare. De asemenea, potrivit sondajului, puţini sunt românii care ar accepta în familiile lor persoane din alte minorităţi naţionale.

Sondajul de opinie, care a avut ca obiect percepţia asupra relaţiilor interetnice şi a Holocaustului în România, a fost realizat de INSHR şi TNS-CSOP (Centrul pentru Studierea Opiniei şi Pieţei), la solicitarea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" (INSHR).

Datele din sondaj au fost culese în luna mai, eşantionul realizat fiind reprezentat din 1.026 de persoane (cetăţeni de etnie română şi alte etnii) reprezentative din punct de vedere naţional. Metoda folosită a fost reprezentată de interviuri faţă în faţă şi chestionare structurate.

Deşi majoritatea repondenţilor (58%-71%) au considerat că minorităţile au aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi cetăţeni ai României, mulţi dintre subiecţii sondajului nu doresc să aibă prea mult de-a face cu minoritarii. După cum era de aşteptat, cei mai huliţi au fost romii. Astfel, 33 la sută din români cred că romii sunt o problemă, în timp ce doar 18 la sută cred acelaşi lucru despre maghiari.

Mai mult, ţiganii sunt percepuţi ca o ameninţare pentru 14 la sută din repondenţi. Evreii sunt percepuţi mai curând neutru, nefiind văzuţi nici ca o problemă serioasă, dar nici ca generatori ai unui avantaj pentru România.

Toleranţă zero

Toleranţa faţă de minorităţile naţionale scade foarte mult atunci când se pune problema acceptării unor relaţii apropiate cu acestea. Şi de această dată, intoleranţa cea mai mare s-a manifestat faţă de romi. Pe o scală de la 1 la 7, unde 1 este cea mai apropiată relaţie acceptată cu o minoritate (membru de familie), iar 7 cea mai depărtată (nu ar trebui să vină în România), toleranţa faţă de romi s-a situat la 5,14.

O atitudine apropiată s-a manifestat şi faţă de arabi (5,18). Ambele minorităţi ocupă o poziţie la fel de slabă pentru alte variante de apropiere (doar 2% din repondenţi sunt de acord ca romii să facă parte din familie, 5% să-i aibă în grupul de prieteni şi 7% acceptă oameni din această etnie ca vecini, iar 22% din români ar dori ca romii să nu vină în România).

Sondajul de opinie a relevat că aceste diferenţe se modifică pe măsura creşterii nivelului de educaţie a repondenţilor: în raport cu evreii, de la 4,41 pentru cei cu educaţie medie, la 3,66 pentru cei cu educaţie universitară şi, în mod similar, în raport cu maghiarii (de la 4,35 la 3,85 pentru extremele educaţionale). Distanţa socială mai mică în raport cu evreii este susţinută prin faptul că aceştia sunt acceptaţi în familie (9%), în grupul de prieteni (14%) sau ca vecini (11%).

De asemenea, apare o pondere mai scăzută (8%) a celor care declară că aceştia nu ar trebui să vină în România. Această minoritate beneficiază şi de aprecieri pozitive, 15 la sută din repondenţi apreciind că are o contribuţie folositoare în anumite regiuni.

Faţă de maghiari, românii au un comportament similar: pentru acceptarea în familie (8%), în grupul de prieteni (13%) sau ca vecini (9%). Doar 12% au declarat că maghiarii nu ar trebui să vină în România.

Mareşalul Antonescu - "patriot" şi "strateg"

Studiul iniţiat de INSHR a sondat şi imaginea lui Ion Antonescu (foto) în calitate de şef al statului. Deşi 40% din repondenţi nu au putut face aprecieri asupra personalităţii mareşalului Ion Antonescu, totuşi 46% din aceştia îl consideră un "mare patriot", iar 44% - "mare strateg". Aproximativ o treime din eşantion crede că Antonescu "trebuie reabilitat pentru ceea ce a făcut pentru România".

Doar un sfert din cei intervievaţi au considerat că acesta este responsabil pentru crime împotriva evreilor şi circa 20% au considerat că "a condus România la dezastru" şi "a fost un criminal de război". Concluziile sondajului TNS-CSOP, care are o marjă de eroare de 3,06 la sută, arată că românii nu sunt dispuşi la prea multă toleranţă atunci când este vorba de minorităţile naţionale.

Directorul executiv al CSOP, Andrei Muşetescu, crede totuşi că, deşi rezultatele studiului sunt îngrijorătoare, nu trebuie trase concluzii definitive.