O taxă a fost instituită în Gorj în Primul Război Mondial pentru ajutorarea ardelenilor care au fost nevoiţi să se refugieze în judeţul aflat dincolo de graniţa Ardealului, care făcea parte atunci din Imperiul Austro-Ungar.
Procurorii Parchetului European au finalizat materialul de urmărire penală în dosarul ITI Delta Dunării în care sunt vizaţi Dorin Filip, primarul oraşului Rovinari (PNL), din Gorj, socrul acestuia, omul de afaceri Florin Gabriel Lupu şi Constantin Mincu Pătraşcu Brâncuşi, patronul unei firme cu numeroase contracte cu statul.
Un bărbat de 52 de ani şi fiul acestuia, în vârstă de 27 de ani, au fost reţinuţi pentru 24 de ore, după ce au fost prinşi de poliţişti în timp ce se aflau la volan sub efectul substanţelor psihoactive.
Turiştii care doresc să viziteze cel mai înalt drum din România, Transalpina, care ajunge la o altitudine de 2.145 de metri, în pasul Urdele, poate să se oprească şi în oraşul Novaci, aflat la poalele Munţilor Parâng.
Două firme din domeniul forestier au fost amendate cu 16.000 de lei pentru transportul si depozitarea materialului lemnos pe albia râului.
Mai multe străzi din municipiul Târgu Jiu au fost inundate de ploile căzute în seara zilei de miercuri, 10 august.
Un medic veterinar din municipiul Târgu Jiu a castrat mii de pisici şi de câini în mod gratuit, în cadrul campaniilor pe care le organizează de mai mulţi ani.
Un TIR încărcat cu materiale de construcţie s-a răsturnat în dimineaţa zilei de marţi, 9 august, pe Defileul Jiului.
O tânără poliţistă originară din municipiul Motru, judeţul Gorj, a reuşit să câltige trei medalii de aur, una de argint şi o altă medalie de bronz la Jocurile Mondiale ale Poliţiştilor şi Pompierilor, care s-au desfăşurat in Rotterdam, perioada 23 iulie - 31 iulie 2022.
Un gorjean în vârstă de 38 de ani şi-a pierdut viaţa luni, 8 august, după ce un tractor s-a răsturnat peste el, fiind zdrobit de acesta.
Primarul PNL de la Turceni, Cristina Cilibiu, şi-a dat demisia din funcţie printr-un mesaj pe Facebook. Aceasta a motivat că vrea să îşi petreacă mai mult timp alături de familia sa.
O fotografie în care apare o tânără sexy care şterge geamul unui apartament aflat chiar deasupra sediului Direcţiei de Venituri Publice Târgu Jiu a devenit virală pe reţelele sociale şi a încins imaginaţia bărbaţilor.
Un grav accident rutier a avut loc miercuri, 3 august, pe Transalpina. Şoferul unei autoutilitare a murit, el ăsturnându-se cu maşina într-o curbă.
Mai multe comune din judeţul Gorj, unele izolate, au înregistrat o creştere spectaculoasă şi neaşteptată a numărului de locuitori, în urma ultimului recensământ, deşi aceştia nu au domiciul în zonele respective. Unul dintre primari a explicat că scopul a fost ca localitatea să nu fie „retrogradată”.
În comuna Mătăsari, din judeţul Gorj, iarba creşte din abundenţă pe acoperişurile blocurilor aflate în paragină. Zilele trecute, un lucrător al societăţii Primăriei Mătăsari a fost fotografiat în timp ce tăia iarba de acoperişul unui bloc.
Fără să folosească limbajul abrupt şi categoric pe care l-a folosit rectorul Remus Pricopie, preşedintele Iohannis avertizează că proiectele de legi ale Educaţiei trebuie să îndeplinească anumite condiţii. Pe care acum nu le îndeplinesc, altfel n-ar fi venit avertismentul preşedintelui. Declaraţia preşedintelui survine la două zile după declaraţia rectorului Pricopie, care întăreşte şi astăzi opinia categorică exprimată acum două zile:
Nici nu începuse bine războiul şi a devenit clar că Ucraina nu va rezista atacurilor produse de Rusia asupra infrastructurii sale de comunicaţii dacă nu se întâmplă o minune.
Nu-mi amintesc să mai fi văzut – mai ales în perioadă de criză- un mesaj prin care un membru eminent al vreunui guvern din spaţiul civilizat al Europei, în cazul nostru al Guvernului României, să vină să prezinte cu atâta sinceritate, mortal de intensă, eşecul propriei guvernări şi să confirme incapacitatea sa structurală de a avea grijă de destinul naţiunii.
Totul a pornit de la atacul virulent scris de Remus Pricopie la adresa legilor Educaţiei marca Sorin Cîmpeanu. Mai ales că niciun alt rector nu şi-a permis un asemenea afront la adresa ministrului Educaţiei. Prima întrebare este: a avut Remus Pricopie acordul preşedintelui Iohannis pentru un asemenea atac?
Asta urmează şi problemele care se prefigurează nu mai ţin doar de raportul între forţele militare şi nici măcar despre modul în care, acum, în disperare de cauză, se încearcă rezolvarea conflictului din Ucraina.
Un potenţial atac al Rusiei nu este exclus de oficialii de la Chişinău. „Admitem toate scenariile. Evident că vom cere ajutor”, spune preşedinta Maia Sandu. „Nu vă vom abandona”, promite preşedintele Klaus Iohannis.
Nu mai este „operaţiune militară specială”. Este o declaraţie care profetizează reapariţia „în curând” a URSS, momentul în care, în fine, după părerea lui Serghei Şoigu, ministrul apărării al Rusiei, lumea va trăi în pace.
În fiecare an, la 20 iulie, ne copleşeşte şi ne tulbură amintirea marelui poet al limbii române Adrian Păunescu, intrat în eternitatea spiritualităţii naţionale. Sunt, astfel, ani de când poezia şi civismul marelui poet ne îndeamnă ca o datorie să-i sărbătorim amintirea.
În materialul de astăzi al revistei presei „China la zi” vă prezentăm trei articole din presa chineză care reflectă, direct sau indirect, poziţia chineză faţă de o serie de evenimente recente derulate pe plan internaţional.
► Cea de-a 33-a ediţie a Academiei de Vară pentru Tineret, Ştiinţă, Cultură, Artă şi Sport „Atlantykron” se va desfăşura între 29 iulie şi 5 august ► Ştiinţă şi tehnologie, cultură, arte, proză, antreprenoriat, sport, sunt câteva din activităţile pentru care pot opta cei 400 de participanţi ► În cadrul Academiei Atlantykron va fi lansat Centenarul GOPO.
Posibilitatea ca România sa devină independentă energetic a fost mereu boicotată şi nu există semne de schimbare. Pe de altă parte, Bucureştiul nu a avut nimic de obiectat faţă de ideea Comisiei Europene de reducere a consumului de gaz cu 15% între 1 august 2022 şi 31 martie 2023, cu toate că mulţi dintre cei veniţi din frigul comunist se declară consternaţi de soluţie.
În timp ce autorii proiectelor de legi pentru Educaţie se bat cu pumnul în piept că transpun în legi România Educată a preşedintelui Iohannis, rectorul Remus Pricopie spune că dimpotrivă, proiectele propuse de Cîmpeanu nu respectă România Educată. Lucrurile sunt grave, pentru că şi Remus Pricopie a fost ministrul Educaţiei, este rector la SNSPA, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi se presupune că ştie ce vorbeşte.
Arhitectura interbelică românească cunoaşte prea puţine nume de personalităţi feminine: Virginia Haret, Henrieta Delavrancea, Lucia Creangă, Maria Cotescu, Ada Zăgănescu, Maria Hogaş. Prin cercetarea de arhivă, mai adăugăm o nouă figură, pe cea a arhitectei Dida Georgescu Călugăreanu.
Situaţia se degradează rapid şi, prin voia şi acţiunile liderilor ruşi, încearcă o întoarcere brutală a noastră a tuturor în realitatea marilor jocuri politice care au dus la tragedia celui de-a Doilea Război Mondial.
Cu ocazia lansării în dezbatere publică, de către Ministerul Educaţiei Naţionale, a două texte superficial redactate, dar care sunt considerate „osatura” viitoarelor legi ale educaţiei din România, suntem iar în faţa unui lung şir de false dileme:
Cu ocazia lansării în dezbatere publică, de către Ministerul Educaţiei Naţionale, a două texte superficial redactate, dar care sunt considerate „osatura” viitoarelor legi ale educaţiei din România, suntem iar în faţa unui lung şir de false dileme:
Ţin minte şi astăzi, de parcă s-ar fi petrecut ieri. Acum vreo zece ani, eram într-o pauză publicitară la o emisiune difuzată de Realitatea TV. Se discuta despre plagiatul lui Ponta. Sistemul miliţienesc şi mediatic făcuse scut în jurul acuzatului, întâmplător şi Premier al României…
Prim-ministrul Ungariei se pronunţă public împotriva "amestecului de rase". Unul dintre cei mai apropiaţi consilieri ai săi demisionează din această cauză.
Ca întotdeauna, avem de ales între discuţiile bazate pe simpatii /antipatii ideologice şi realitatea cifrelor economice.
Nu au fost puţine şi au fost importante; ...atât în Studioul de Concerte Radio cât şi la Filarmonică, la Ateneul Român. Ţin să rememorez realizarea cu totul impecabilă din punct de vedere stilistic, în compania Orchestrei de Cameră Radio, a celebrului ciclu al celor patru concerte grupate sub genericul Anotimpurile de Antonio Vivaldi.
Oare cât de proşti îi crede Dragnea pe români? Mă tot gândesc în ultimele zile la asta de când Dragnea continuă cu „vrăjeala“ ieftină şi spune că a fost de mai multe ori (mai exact de 16 ori) în Brazilia la pescuit, pentru că are această pasiune.
Cât de iresponsabili pot fi cei care conduc guvernul, care încearcă, smechereşte, să scape în primul rând ei, apropiaţii lor şi toţi cei care au furat sau vor fura, să persiste în această hotărâre, în condiţiile în care oamenii şi-au dat seama de această mârlanie, ies în stradă în număr tot mai mare, iar Dragnea cu marioneta lui să meargă în continuare în această direcţie?
În 1989, la debarcarea sângeroasă a lui Nicolae Ceauşescu, când puterea politică a ajuns în mâinile cu abilităţi de prestidigitator ale lui Ion Iliescu (alintat de unii drept „Ilievici”), ţara asta amărâtă avea de toate: fabrici, uzine, locuri de muncă, apreciere pentru produsele de export.
Expert în securitate de la Washington, despre cum s-ar putea încheia războiul din Ucraina: „Alianţa de 50 de state coordonate de SUA va trimite arme“
Europa, între susţinerea Ucrainei şi marea împăcare cu Rusia. Analiza unui expert român
Marea risipă bugetară. În ciuda avertismentelor economiştilor, coaliţia nu mai conteneşte cu angajările la stat şi cu măririle de lefuri
Serviciul de informaţii american CIA: România se prăbuşeşte demografic
Dosarul Revoluţiei, retrimis instanţei supreme. Ion Iliescu, printre cei judecaţi
UDMR, prinsă între avantajele guvernării
şi cele ale mariajului din interes cu Budapesta
Război şi energie „murdară”: De unde este nevoită Europa să facă rost de gaze şi petrol
De ce nu poate realiza Rusia un asalt amfibiu asupra Odesei
Cum a demonstrat că e nevinovat un şofer acuzat că a fugit de Poliţie: „Nu ştiam că trebuie să opresc”
La Forţele Navale Române ar putea ajunge numai două submarine Scorpène. De câte astfel de nave ar avea nevoie submariniştii români