ortoepie - ultimele știri

Deşi nu este o practică jurnalistică cuviincioasă, mă văd nevoit să republic un articol, adaptat şi îmbunătăţit, pentru a atrage atenţia compatrioţilor asupra felului cum trebuie să pronunţe numele acestei mari sportive....

În lumea de azi, mesajele scrise apar pretutindeni. Le întâlnim pe stradă, pe afişe şi indicatoare, în magazine, pe etichete, alături de tot ce se vinde, pe şosele, la intrarea şi ieşirea din localităţi etc. Omul contemporan trăieşte într-o lume prol...

Limba română se manifestă ca un sistem lexical deschis, primind necontenit cuvinte din limbi străine, dominantă fiind azi engleza anglo-americană. În general, aceste cuvinte îşi menţin scrierea şi pronunţia din limba de origine, fără adaptări. Fireşt...

În limba română, cuvintele compuse, aparţinând tuturor claselor morfologice, se scriu fie despărţite, fie cu cratimă, fie împreună. În DOOM (2002), se face o descriere detaliată a principiilor care guvernează aceste opţiuni....

Abordarea formării cuvintelor prin derivarea cu sufixe şi prefixe este o temă actuală nu doar pentru că greşelile persistă, ci şi pentru că se observă, sub nefasta influenţă a englezei, o exagerată folosire a cratimei la cuvintele mai noi, formate cu...

Încheiem astăzi dificultăţile morfologice persistente. De aceea, nu voi relua toate aspectele din „Îndreptar”, ci doar pe cele curente, discutând şi unele tendinţe recente. Actuala fază se caracterizează îndeosebi prin absenţa modelelor de limbă. Jur...

„Nu trebuie să fii lingvist ca să-ţi dai seama că limba română s-a urâţit sau, mai bine zis, este urâţită, simplificată, traumatizată de unii vorbitori fără carte şi fără bun simţ. Nici limba scrisă nu dă totdeauna semne de inteligenţă şi corectitudi...

Norma ne arată că nu ne putem bizui în chip absolut doar pe auz sau pe pronunţia deprinsă spontan, de la alţii. Deşi principiul scrierii limbii române este fonetic, există diferenţe subtile între scriere şi rostire. Spunem, bunăoară, „uaie“ (cu u scu...

Ne-am propus, de-a lungul unei serii de articole, să prezentăm cele mai frecvente dificultăţi de limbă, surprinse în manifestările actuale, dificultăţi atât de pronunţie, cât şi de scriere. Să o spunem de la început: multe dintre aceste perturbări se...

Îmi asum următoarea afirmaţie peremptorie, rodul experienţei de o viaţa: doar un număr infim de vorbitori de română ştiu alfabetul limbii noastre. O chestiune de instrucţiune elementară, de clasa întâi, veţi spune, dar căreia învăţământul nostru i-a ...

De la vlădică până la opincă, românii vorbesc din ce în ce mai neîngrijit, mai nepăsător şi mai şubred limba maternă. Fenomenul ţine de o instrucţie precară, dar şi de absenţa modelelor culte din spaţiul comunicării publice (radio, televiziune, ziare...