mircea rusnac - ultimele știri

În 1882, compozitorul Ciprian Porumbescu a vizitat Banatul. În doar câteva zile și-a putut face o imagine asupra regiunii. „Mi-ar trebui coale întregi ca să-ți scriu tot ce am văzut și auzit în Banatul cela”, îi scria surorii sale.

Istoricul Mircea Rusnac, un cunoscut profesor din Reşiţa, autor al blogului „Istoria Banatului", îi atrage atenţia liderului deputaţilor PSD că este pe cale să facă o mare gafă....

În epoca dezvoltată a fierului, teritoriul Banatului, la fel ca şi întreaga Românie de astăzi, au fost locuite preponderent de daci, arată istoricul reşiţean Mircea Rusnac, care a cercetat izvoarele istorice despre cum au trăit aceşti în zona de vest...

Ruinele uneia dintre cele mai importante cetăţi medievale din zona Banatului se mai păstrează şi astăzi în Caraş-Severin.

În urmă cu 68 de ani, pe 16 iulie, Spiru Blănaru, Petre Domoşneanu, Ion Tănase, Petre Puşchiţă, zis Mutaşcu, şi Romulus Mariţescu au fost executaţi în Pădurea Verde din Timişoara.

În timp ce la nivel naţional se dicută despre scoaterea istoriei din programa şcolară, un profesor din Reşiţa se zbate să promoveze istoria locală....

Istoricul Mircea Rusnac a postat pe blogul său o fotografie istorică, realizată în 18 iunie 1951, la Tomnatic (judeţul Timiş), în timpul deportării locuitorilor în Bărăgan.

Una din petele de ruşine care vor rămâne întipărite în istoria României este deportarea bănăţenilor în Bărăgan. Intenţia regimului comunist din România era de a reloca în Câmpia Bărăganului populaţia care locuia pe o rază de aproximativ 25 de kilomet...

Accidentul de pe Muntele Mic, soldat cu nouă victime, a fost cel mai grav întâmplat în munţii Banatului şi al doilea la nivel naţional, după cel de la Bâlea-Lac.

Manualele româneşti de istorie au făcut în mod constant foarte puţine referiri la Banat, astfel încât populaţia ţării, dar chiar şi bănăţenii înşişi cunosc prea puţine lucruri din trecutul nostru.

În 9 decembrie 1945, aviaţia germană a paraşutat în Munţii Banatului un grup de partizani anticomunişti condus de profesorul Filon Verca.

Calea ferată dintre Oraviţa şi Baziaş, prima cale ferată din România actuală, cea a fost urmată la scurt timp de o altă linie importantă pentru dezvoltarea economică a Banatului: magistrala Szeged-Timişoara-Baziaş.

Linia de cale ferată Oraviţa-Anina este cea mai veche linie ferată montană de pe teritoriul actual al României, dar şi a doua din Europa, după Semmeringbahn din Austria.

Un aspect foarte puţin cunoscut şi cercetat al trecutului nostru l-a constituit scurta existenţă a Republicii Bănăţene, apărută la sfârşitul primului război mondial, în momentul dezmembrării Imperiului Austro-Ungar

Chiar dacă Nicolae şi Elena Ceauşescu erau atei, sărbătoarea Învierii Domnului a fost respectată de majoritate a bănăţenilor. Excepţie au făcut cei care deţineau funcţii de conducere şi membrii de partid.

Mircea Rusnac susţine că regionalizarea României trebuie să se facă respectând denumirile şi tradiţiile regiunilor istorice ale ţării.

Inundațiile din ultimii ani, care lovit județul Caraș-Severin nu sunt singurele care au lăsat oamenii pe drumuri și fără agoniseala de o viață. Bârzava le-a creat probleme localnicilor. Cursul râului a fost regularizat în 1783, iar cele mai devastato...