Stiri despre mircea rusnac

Liderul deputaţilor PSD vrea o nouă dată pentru „Ziua Banatului”. Un profesor îl trimite la cartea de istorie. „Oamenii ăştia chiar au înnebunit?”

Istoricul Mircea Rusnac, un cunoscut profesor din Reşiţa, autor al blogului „Istoria Banatului", îi atrage atenţia liderului deputaţilor PSD că este pe cale să facă o mare gafă.

Cum au apărut celebrii cosoni, bănuţii de aur ai dacilor vânaţi cu cerbicie în Banat

În epoca dezvoltată a fierului, teritoriul Banatului, la fel ca şi întreaga Românie de astăzi, au fost locuite preponderent de daci, arată istoricul reşiţean Mircea Rusnac, care a cercetat izvoarele istorice despre cum au trăit aceşti în zona de vest a României.

Misterele ruinelor unei cetăţii medievale din Banat. Cuma fost aruncată în aer pentru a nu cădea sub stăpânire turcească

Ruinele uneia dintre cele mai importante cetăţi medievale din zona Banatului se mai păstrează şi astăzi în Caraş-Severin.

Execuţia „bandei subvesive teroriste” din Banat. Au încercat să răstoarne guvernul comunist prin hărţuială, gherilă şi operaţii de război civil

În urmă cu 68 de ani, pe 16 iulie, Spiru Blănaru, Petre Domoşneanu, Ion Tănase, Petre Puşchiţă, zis Mutaşcu, şi Romulus Mariţescu au fost executaţi în Pădurea Verde din Timişoara.

Profesorul din Reşiţa care predă istoria Banatului pe internet. A reuşit să adune într-un blog trecutul unei întregi regiuni

În timp ce la nivel naţional se dicută despre scoaterea istoriei din programa şcolară, un profesor din Reşiţa se zbate să promoveze istoria locală.

Unica mărturie fotografică a momentului deportării bănăţenilor în Bărăgan. „Fotografierea acestei scene ar fi fost considerată cea mai gravă dintre crime“

Istoricul Mircea Rusnac a postat pe blogul său o fotografie istorică, realizată în 18 iunie 1951, la Tomnatic (judeţul Timiş), în timpul deportării locuitorilor în Bărăgan.

Bănăţenii deportaţi în Bărăgan au dus cu ei ordinea, hărnicia, dragostea pentru pământ şi au dat viaţă unui ţinut sterp

Una din petele de ruşine care vor rămâne întipărite în istoria României este deportarea bănăţenilor în Bărăgan. Intenţia regimului comunist din România era de a reloca în Câmpia Bărăganului populaţia care locuia pe o rază de aproximativ 25 de kilometri de graniţa cu Iugoslavia.

Povestea tragicului incident din Munţii Banatului. Nouă persoane au murit îngheţate. „Unul era aproape în picioare, ţinându-se de nişte crengi de brad”

Accidentul de pe Muntele Mic, soldat cu nouă victime, a fost cel mai grav întâmplat în munţii Banatului şi al doilea la nivel naţional, după cel de la Bâlea-Lac.

Istoria Banatului nu se învaţă în şcoală. „Perioada maghiară dispare, rolul lui Savoya nu este amintit“

Manualele româneşti de istorie au făcut în mod constant foarte puţine referiri la Banat, astfel încât populaţia ţării, dar chiar şi bănăţenii înşişi cunosc prea puţine lucruri din trecutul nostru.

Cum a paraşutat aviaţia germană partizanii anticomunişti în Munţii Banatului. Motivele mişcării subversive

În 9 decembrie 1945, aviaţia germană a paraşutat în Munţii Banatului un grup de partizani anticomunişti condus de profesorul Filon Verca.

Povestea căii ferate care leagă Timişoara de Szeged. Primele locomotive au fost aduse cu ambarcaţiuni pe Bega

Calea ferată dintre Oraviţa şi Baziaş, prima cale ferată din România actuală, cea a fost urmată la scurt timp de o altă linie importantă pentru dezvoltarea economică a Banatului: magistrala Szeged-Timişoara-Baziaş.

FOTO „Semmeringul bănăţean”, cum s-a construit prima cale ferată montană. Cele mai vechi tuneluri folosite în Europa, săpate cu dalta şi cu ciocanul de piatră

Linia de cale ferată Oraviţa-Anina este cea mai veche linie ferată montană de pe teritoriul actual al României, dar şi a doua din Europa, după Semmeringbahn din Austria.

În 31 octombrie 1918, la Timişoara este proclamată Republica Bănăţeană. O pagină de istorie ignorată de multe ori

Un aspect foarte puţin cunoscut şi cercetat al trecutului nostru l-a constituit scurta existenţă a Republicii Bănăţene, apărută la sfârşitul primului război mondial, în momentul dezmembrării Imperiului Austro-Ungar

Paştele în comunism: Perioada în care una spuneai şi alta gândeai. Elevii erau chemaţi la activităţi pioniereşti

Chiar dacă Nicolae şi Elena Ceauşescu erau atei, sărbătoarea Învierii Domnului a fost respectată de majoritate a bănăţenilor. Excepţie au făcut cei care deţineau funcţii de conducere şi membrii de partid.

Istoricul bănăţean Mircea Rusnac, împotriva "africanizării" României

Mircea Rusnac susţine că regionalizarea României trebuie să se facă respectând denumirile şi tradiţiile regiunilor istorice ale ţării.

Inundațiile istorice care au lovit Reșița și au semanat groază în sufletele oțelarilor

Inundațiile din ultimii ani, care lovit județul Caraș-Severin nu sunt singurele care au lăsat oamenii pe drumuri și fără agoniseala de o viață. Bârzava le-a creat probleme localnicilor. Cursul râului a fost regularizat în 1783, iar cele mai devastatoare inundații au avut loc în 1906 și 1912.