REVIEW Acer Aspire 5 - Un laptop care ţine la buget şi performanţă
0Acer, mai mult decât în oricare an, a încercat în 2017 să acopere aproape toate cerinţele utilizatorilor. Totuşi, cel mai bine mi se pare că s-a descurcat tot pe zona mid-level, unde este şi modelul Aspire 5.
Primul laptop pe care l-am avut a fost un Acer. L-am preferat pentru raportul bun între performanţă şi preţ, l-am folosit trei ani şi am trecut la altceva. Sunt oameni care se laudă cu laptopuri folosite şi 10 ani, dar deja pare cam mult. Undeva la doi-trei ani pare un timp suficient să ai pretenţii de la un astfel de computer portabil.
Luna aceasta am ajuns la un Acer Aspire 5. E un model care vine în tot felul de configuraţii: cu procesoare de la Intel i3 până la i7, cu 8GB sau 12GB de memorie RAM şi un ecran de 15,6 inci full HD (de preferat să-l alegi full HD, pentru că sunt şi versiuni HD) şi capacitatea de a fi dat ecranul până pe spate, să-l aduci la acelaşi nivel cu tastatura.
Folosesc computerele mai ales pentru procesare foto şi video, iar aici am avut prima impresie pozitivă cu Acer Aspire 5. Ecranul mat, full HD, redă nuanţele de culoare diferit, cumva mai plăcut, cel puţin pentru ce am eu nevoie, şi mi-am dat seama de asta cel mai bine când l-am comparat cu un ecran glossy, de MacBook. Cel din urmă pare mult prea „digital“, pe când pe Aspire 5 e ceva mai plăcut să citeşti sau să procesezi poze.
Desigur, e un laptop, nu-i cel mai bun instrument dacă vrei să procesezi poze sau dacă faci colorizare pe video, deoarece unele nuanţe s-ar putea să nu arate la fel şi în print. Poţi calibra sau poţi alege un monitor secundar, dar deja e o discuţie separată şi cei interesaţi de fidelitatea culorii ştiu deja ce ar avea nevoie.
La nivel de construcţie, laptopul este din plastic. Este un compromis pe care Acer îl face constant, deoarece reduce greutatea şi reduce costul total al producţiei. O problemă cu carcasa de plastic e sensibilitatea la zgârieturi sau chiar la şocuri mecanice.
Totodată, suprafeţele glossy prind prea repede amprente şi praf, un amănunt pe care nu îl prea întâłneşti pe carcasele mate din aluminiu. Depinde, desigur, ce vrei să obţii când cheltui între 400 şi aproape de o mie de euro pe un notebook. Eu, de exemplu, urmăresc să aibă un procesor bun, memorie RAM din plin şi un SSD cât de cât spaţios. Iar înainte de toate trebuie să fie ecranul cel puţin full HD.
Altfel, pe zona de conectivitate modelul Aspire 5 pe care l-am testat dispune de trei porturi USB „clasice“ şi unul USB-C, un port HDMI şi unul Ethernet. Cel din urmă e o raritate pe laptopuri, iar utilitatea lui o vezi când ai nevoie de internet mai rapid prin cablu sau când trebuie să configurezi un router care nu suportă setarea wireless. De asemenea, e şi un cititor de carduri, dar fără protecţie, ca la alte modele Acer. Din nefericire, şi producătorii par cam lenţi aici, portul de încărcare e cel clasic Acer, nu USB-C.
Tastatura dispune de iluminare şi ai num pad (în caz că încă mai recurgi la aşa ceva). Deasupra ecranului ai şi o cameră web, pentru conferinţe sau orice altceva. În final, touchpadul e generos, dar oferă aceeaşi performanţa mediocră ca pe toate celelalte modele Acer. Nici sunetul nu este impresionant, dar e la un nivel decent pentru seriale sau jocuri video. Dar oricine e serios cu privire la sunet nu se bazează la difuzoarele unui laptop.
După experienţa cu Acer Aspire 5, folosit atât acasă, cât şi prin oraş, prin cafenele (deşi n-am fost chiar un hipster cool), l-aş pune undeva în primele două-trei modele la care să te uiţi când vrei să-ţi schimbi computerul. Autonomia, în funcţie de ce ai nevoie şi cum îl foloseşti, poate ajunge până pe la şase ore. Cel mai puţin am scos patru ore, pe mod high performance şi utilizare Lightroom pentru procesare poze. Nu-i un laptop exagerat de portabil, are aproape două kilograme, dar raportul între preţ şi performanţă de care pomeneam la început se păstrează foarte bine şi când nu ai foarte mulţi bani de cheltuit e poate cel mai important aspect.