Tânăra din Tulcea medaliată cu aur la concursurile naţionale de gimnastică din Italia. „Aş veni să stau în România, dar nu pentru totdeauna“
0
Ana Maria Moraru (17 ani) avea doar 6 ani când, împreună cu familia, a părăsit satul Rachelu din judeţul Tulcea pentru o viaţă mai bună în străinătate. Din localitatea situată pe malul drept al Dunării, familia Moraru a ajuns tocmai în regiunea Padova, în apropierea oraşului italian Revigo, unde face performanţă în sportul ei preferat: gimnastica
Când a împlinit 6 ani şi a ajuns împreună cu părinţii în Italia, Ana Maria (17 ani) a început o altă viaţă. În primul rând, a învăţat repede limba italiană ajutată de un băiat român care locuia aici de mai multă vreme. Şi-a făcut prieteni la şcoala elementară unde s-a înscris. Pentru că părinţii nu aveau un loc de muncă stabil, fata a început să practice voleiul, un sport unde antrenamentele erau gratuite.
„Ana a făcut multe sacrificii încă de la 6 ani, de când am venit în Italia. Pentru gimnastică, sportul care-i plăcea cel mai mult, nu aveam bani, pentru că nu găseam un loc de muncă stabil, aşa că a început să practice voleiul, care era gratis“, spune Viorica, mama gimnastei.
După mai mulţi ani de antrenamente la volei, i s-a spus că este prea mică de înălţime pentru acest sport, de aceea Ana Maria era tot timpul rezervă când echipa sa participa în competiţii. „Se ducea cu bicicleta la şcoală şi aşa a văzut-o un antrenor de ciclism şi a chemat-o să vadă dacă îi place acest sport. Câţiva ani copila a participat la competiţii şi câştiga tot timpul unul dintre primele trei locuri. Aşa a ajuns cunoscută în presa locală“, povesteşte mama fetei.
La vârsta de 11 ani a trebuit să renunţe la ciclism pentru că depăşise vârsta copiilor care se puteau antrena în acel club sportiv. Astfel, Ana Maria s-a întors la prima ei iubire: gimnastica.
„AM PRIMIT OFERTA SĂ TREC LA NIVEL AVANSAT“
La 11 ani a început să facă antrenamente de gimnastică. „Când eram în clasa a şasea, am schimbat şcoala. Aici am întâlnit o colegă de clasă care făcea gimnastică. Ea m-a convins să merg şi eu la câteva antrenamente“, îşi aminteşte Ana Maria. Astfel a ajuns să-şi îndeplinească visul din copilărie: să facă performanţă la gimnastică. De atunci, face aproape zilnic antrenamente, iar rezultatele nu au întârziat să apară.
Ambiţioasă şi muncitoare, românca a reuşit să obţină în numai trei ani performanţe notabile pe care alte gimnaste le ating după antrenamente îndelungate, de ani mulţi. „Am început să merg la concursuri regionale şi în primul an nu am reuşit să performez, dar antrenându-mă şi crescând nivelul pregătirii mele, am câştigat medalia de bronz în cel de-al doilea an. Apoi am primit oferta să intru într-un club de sportivi la nivel avansat. Asta se întâmpla după trei ani de când am început să fac gimnastică.”
Mama fetei îşi aminteşte cum copila pleca singură cu bicicleta la antrenamente, iar dăruirea ei pentru acest sport a fost apreciată de antrenori. „A început să se ducă singură cu autobuzul sau cu bicicleta la antrenamente. Era visul nostru să facă gimnastică. Antrenorii au îndrăgit-o şi au ajutat-o. Când era plecată la diferite concursuri, de multe ori o luau la ei acasă“, povesteşte Viorica Moraru.
Performanţele sale au culminat în anul 2016, când a reuşit să ocupe locul întâi la bârnă la concursurile naţionale. Tot atunci a ocupat şi locul al doilea la sol. Cu cele două medalii câştigate, Ana Maria Moraru a ocupat locul 11 la general între gimnastele care au participat la naţionale.
Anul trecut, românca a intensificat pregătirea şi chiar a abordat exerciţii cu un grad mărit de dificultate pentru a se clasa între primele 10 gimnaste ale competiţiei. Însă un exerciţiu complex la bârnă a făcut-o să cadă, ceea ce a determinat ratarea concursului. Dar nu a cedat, dimpotrivă. În 2018 a trecut deja de etapa calificărilor pe regiune şi se pregăteşte din nou să devină cea mai bună sportivă la bârnă, antrenându-se cu foste gimnaste care au concurat la campionate mondiale.
VISEAZĂ SĂ AJUNGĂ ANTRENOARE
„Acum sunt la un liceu normal din Revigo. M-am gândit iniţial să merg la o şcoală sportivă, dar am ales o şcoală care să-mi ofere o educaţie mai înaltă“, declară Ana Maria. De fapt, visul ei este să urmeze o şcoală de antrenori şi să-i înveţe pe copii tainele acestui sport. În paralel, atât cât va putea, românca va continua să participe la competiţii pentru a ajunge cu performanţa la un nivel cât mai înalt. „Gimnastica mă ajută foarte mult în viaţă. În primul rând îmi întăreşte şi consolidează caracterul, deoarece ştiu că pot să fac tot ce am făcut până acum şi, până când nu ajung unde vreau, nu sunt fericită“, îşi arată ambiţia Ana Maria.
În afara antrenamentelor şi a şcolii, în puţinul timp liber care-i mai rămâne, tinerei îi place să iasă cu prietenii, să socializeze, să se bucure de plăcerile adolescenţei. De fapt, românca recunoaşte că prietenii sunt cei care o încurajează de fiecare dată înainte de o competiţie, o susţin în tot ceea ce face.
Ana Maria este la curent cu ce se întâmplă în gimnastica mondială şi urmăreşte cu atenţie evoluţia fetelor din România. De altfel, gimnasta Larisa Iordache, medaliată olimpică, mondială şi europeană, este modelul ei în acest sport. Având aparatul preferat bârna, Ana Maria o apreciază foarte mult şi pe Cătălina Ponor, medaliată olimpică la acest aparat. ;
S-ar întoarce în ţară doar pentru bunicii din Rachelu
Familia Moraru revine aproape în fiecare vară în România, la Rachelu, locul unde locuiesc bunicii gimnastei şi unde ea s-a născut. De fapt, Ana Maria mărturiseşte că cel mai dor îi este, când vine vorba de ţara noastră, de bunicii ei. „Eu aş veni să stau în România, dar nu pentru totdeauna. Acolo sunt bunicii mei, acolo este locul unde m-am născut“, spune fata care ne explică faptul că viaţa ei este acum ancorată în relaţii sociale şi profesionale în Italia. Aici îşi doreşte să continue antrenamentele, performanţele sportive şi să ajungă antrenoare. În tot ceea ce face, mama ei, Viorica, îi este alături, merge la concursuri pentru a o încuraja, suferă şi se bucură alături de ea.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
