Pilotul Adrian Iovan „folosea un telefon fix pentru a trimite un SMS“
0
Avioanele care nu au echipament de locaţie pentru situaţii de urgenţă (ELT) pe frecvenţa 406 mhz, nu ar mai fi avut voie să zboare din 2009. Avionul medical prăbuşit în Apuseni se află printre ele
Claudiu Patt, unul dintre piloţii companiei de aerotaxi MaxAir din Timişoara, ne-a explicat “băbeşte” ce înseamnă echipamentul de locaţie pentru situaţii de urgenţă (ELT), cum şi când funţionează pe un avion.
Conform raportului guvernamental, avionul medical BN2, pilotat de Adrian Iovan, prăbuşit în Munţii Apuseni, funcţiona pe o frecvenţă care nu se mai foloseşte din 2009, astfel că aeronava era imposibil de localizat prin sistemul internaţional. Ca atare, au şi trecut opt ore până când salvatorii au ajuns la avion.
“Până în 2009 se folosea frecvenţa 121,5 mhz pentru situaţii de urgenţă. După 2009 s-a schimbat întreg sistemul şi s-a trecut pe frecvenţa 406 mhz. Asta însemna că pe plan internaţional nu se mai foloseşte frecvenţa veche. Practic, eu nu puteam să înmatriculez avionul fără să am ELT-ul nou care foloseşte banda 406 mhz, desigur mult mai avansat. Toate avioanele din România ar fi trebuit să facă trecerea la noul sistem cerut de Autoritatea Aeronautică. S-a văzut acum că această trecere nu a fost făcută de toţi. Fără ELT nu are voie să zboare avionul”, a declarat Claudiu Patt.
Banda veche nu mai trimite semnal
Sistemul de locaţie pentru situaţii de urgenţă (ELT) funcţionează ca un GPS, care nu are legătură cu sistemul de comunicare prin staţie cu turnurile de control. El intră în acţiune doar atunci când avionul se prăbuşeşte.
“ELT este un sensor ce se declanşează la impact. E un semnal digital, fără un computer nu înţelegi nimic. Semnalul se duce la un satelit, de regulă la cel care se află deasupra ta, care transmite în câteva secunde datele la una din centrele din lume. Am văzut că lumea era revoltată că Moscova nu a răspuns. Moscova nu avea cum să răspundă pentru că nu a primit niciun semnal. E ca şi cum vrei să trimiţi un SMS dar nu ai telefon mobil, ci unul fix. Avionul pilotat de Adrian Iovan folosea o bandă veche pentru ELT. El nu a trimis niciun mesaj”, a explicat Claudiu Patt.
După declanşarea ELT-ului, cei din centrele internaţionale de urgenţă primesc coordonatele exacte ale avionului prăbuşit, pentru a se putea interveni în cât mai scurt timp. În acelaşi timp sunt activate şi informaţiile aflate în bazele lor de date.
“De exemplu, dacă, Doamne fereşte, eu pic cu avionul, cei de la centrul de comandă o vor suna pe soţia mea, ori sună la firmă. Sunt cele două numere trecute la coordonate. În ziua de azi există ELT maritim, aerian şi terestru. Poţi să cumperi unul şi la purtător. Dacă intri într-o pădure şi te rătăceşti, îţi rupi un picior şi rămâi blocat activezi sistemul, iar cooronatele tale vor fi transmise pentru căutare. Un apart din acesta costă 80-90 de euro”, a mai spus pilotul timişorean.
O investiţie de 1.000 de euro
Un sistem ELT la standardele actuale costă în jur de 1.000 de euro, ceea ce pentru un avion care costă 200.000-300.000 de euro este aproape nesemnificativ. Se pare însă că şi în domeniul aeronauticii este încă o haiducie completă în România, iar care au suficiente pile pot să zboare cum vor.
După accidentul aeronautic din Munţii Apuseni, soldat cu doi morţi, Autoritatea Aeronautică a pornit un control fără precedent. Toţi proprietarii de avioane din ţară au fost sunaţi pentru a prezenta datele legate de ELT-ul utilizat, semn că până acum, la cinci ani de la implementarea sistemului, în România nu exista o bază de date updatat la zi.
Întrebat despre condiţiile în care a avut loc accidentul din Apuseni, Claudu Patt a preferat să nu îşi spună părerea în mod public, deşi susţine că toţi piloţii ştiu cine este vinovatul principal de producerea acestui accdent aviatic. S-a rezumat însă să afirme că ţinând cont de condiţiile meteo existente în ziua decolării, el nu ar fi urcat în avion! Sau în cel mai rău caz se oprea la Sibiu.
Citeşte şi:
Radu Stroe şi-a dat demisia: Ca o ironie, se va demonstra că obligaţiile accidentului nu au aparţinut MAI Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, a demisionat, după ce doi oameni şi-au pierdut viaţa în accidentul aviatic din Apuseni. Vicepremierul Gabriel Oprea va asigura interimatul funcţiei, până când liberalii vor desemna un succesor. Cele mai mari şanse le au Cristian David, actualul ministru pentru românii din diaspora, şi George Scutaru, liderul de grup al PNL de la Camera Deputaţilor.
Profil de ministru. Cine sunt potenţialii succesori ai lui Radu Stroe Fostul ministru de Interne, Cristian David, liderul deputaţilor PNL, George Scutaru, şi deputatul Mihai Stănişoară sunt cele trei nume vehiculate pentru a ocupa fotoliul de ministru de Interne. Ce îi recomandă pe candidaţi pentru a ocupa fotoliul lăsat liber de Radu Stroe?
PNL va propune noul ministrul de la Interne abia peste o săptămână
Vicepreşedintele Partidului Naţional Liberal, Relu Fenechiu, a declarat, pentru „Adevărul”, că propunerea privind înlocuitorul lui Radu Stroe va fi făcută de liberali pe 1 sau pe 2 februarie, la Delegaţia Permanentă a partidului.
OPINIE Sebastian Zachmann, editor Politică: Regret că Radu Stroe e ministru în timpul vieţii mele
Domnule Radu Stroe, ştiu că nici prin cap nu vă trece să demisionaţi. Totuşi, poate că pentru o secundă, o să vă descoperiţi faţa umană, o să coborâţi printre muritori (aviatori, pădurari, medici etc) şi “o să luaţi în calcul”, cum vă place dumneavostră să spuneţi, să demisionaţi. Să nu fiţi slab! Să nu o faceţi! Ar fi incorect.
Crin Antonescu: Afirmaţiile lui Stroe, exemplu de comunicare catastrofală
Preşedintele PNL Crin Antonescu a declarat miercuri că afirmaţiile ministrului Radu Stroe despre accidentul aviatic din urmă cu două zile a fost „un exemplu de comunicare”, specificând faptul că va propune conducerii „măsuri politice radicale”.
„Vitezomanii“ văzduhului: pasiunea pentru zbor îi face pe unii să renunţe la „joburile pământeşti”
Se încarcă comentariile...
