Piteşti: Biserica armenească, un monument uitat

Clădirea este în renovare de 4 ani de zile. În lăcaşul de cult au loc slujbe o dată la 3-4 luni, doar la sărbătorile mari. Atunci un preot de la Bucureşti vine să slujească pentru cei 40 de armeni care mai trăiesc în judeţul nostru.

Ascunsă în spatele sediului Direcţiei de Finanţe, pe Strada Egalităţii nr. 43, stă biserica armenească, un monument istoric uitat de piteşteni. Construit în 1852, lăcaşul de cult care are hramul Sfântul Garabet (Ioan Botezătorul), a fost declarat monument istoric de arhitectură în anul 1954.
Biserica se află în renovare încă din anul 2006, dar din lipsă de fonduri, lucrările nu au fost terminate nici până în prezent.

“De-a lungul timpului biserica a suferit mici renovări, însă acum se renovează consistent, dar din fonduri proprii. Se renovează doar exteriorul, pentru interior nu sunt bani. Până acum am făcut lucrări de consolidare, s-a schimbat tabla ca să nu mai pice în interior. Nu s-au putut termina lucrările din lipsa fondurilor. ”, a spus Teosian Harutiun, preşedintele comunităţii armene din Piteşti.

Construită şi renovată din banii enoriaşilor
Monumentul istoric a fost construit în stilul arhitectural armean, din banii comunităţii armene, care înainte era mult mai numeroasă. Donatorii care sunt trecuţi pe o placă din marmură, chiar la intrarea în biserică, sunt: Pavel Chihaia, Garabet Aslan, Iordache Chihaia, Gheorghe Garabet, Ovanez Dânda.
În istoricul bisericii se arată că în 1852 domnitorul Ţării româneşti Alexandru Ghica a dat ordin să se aşeze în numele său prima piatră de fundament.”În ziua aceea chiar şi toţi locuitorii nearmeni din Piteşti s-au alăturat la această mare sărbătoare a armenilor. Biserica dovedeşte vechimea îndepărtată a elementului armean pe aceste meleaguri, gradul de civilizaţie, caracterul numeros al populaţiei armene, nivelul spiritual creştin al acestora, precum şi expresia tradiţionalei ospitalităţi faţă de naţionalitatea conlocuitoare a nobilului popor român”, scrie în pagina de istorie de la intrarea în biserică.

Comunitatea armenească mai are doar 40 de membri
Lăcaşul sfânt stă mai mult închis, iar slujbele în limba armeană se ţin doar de câteva ori pe an, la marile sărbători pentru că preotul paroh slujeşte şi la Bucureşti şi trebuie să vină din Capitală. Ultima dată când comunitatea formată din cei 40 de armeni s-a adunat la biserică a fost pe 28 martie. Data următoarei slujbe nu este ştiută încă, ea urmând să fie anunţată de preotul paroh.  Pe vremuri însă, comunitatea număra sute de armeni care se adunau la biserică în fiecare săptămână.

Supărarea armenilor din Piteşti este cu atât mai mare cu cât pe 11 mai 2010 s-a stins din viaţă Înalt Prea Sfinţia Sa Arhiepiscopul Dirayr Mardichian, conducătorul spiritual al Eparhiei Armene din România şi Bulgaria.

O comoară ascunsă a acestei biserici este Icoana Capului Sfântului Ioan Botezătorul, din 1836, care este o adevărată operă de artă.