Ţara Haţegului, tărâmul vechilor castele nobiliare. Ce secrete întunecate au cele mai faimoase moşii VIDEO
0
Zeci de castele şi conace ridicate în secolele trecute împânzesc judeţul Hunedoara. Cele mai faimoase se află în regiunea istorică Ţara Haţegului şi au aparţinut unor familii care îşi au originile în epoca medievală. Multe dintre clădirile impunătoare puteau rămâne „bijuteriile” satelor hunedorene, însă în ultimele decenii au fost lăsate pradă ruinei.
În secolul al XIX-lea, mai multe familii maghiare, cu origini medievale româneşti, stăpâneau domenii întinse din Ţara Haţegului şi Retezat, în mijlocul cărora şi-au ridicat castele şi conace impunătoare.
GALERIE FOTO CU VECHILE CASTELE
VIDEO CU CASTELELE DIN ŢARA HAŢEGULUI
Epoca marilor latifundiari ungari s-a sfârşit însă odată cu unirea Transilvaniei cu România. Cei mai mulţi dintre ei au fost expropriaţi odată cu Reforma Agrară de la începutul anilor ’20, fiind despăgubiţi de statul român pentru pădurile şi păşunile pe care le-au deţinut. Unii dintre grofi au părăsit ţara, stabilindu-se în Ungaria, Austria şi în alte state din Occident.
Alţii, precum Gabor Kendeffy, cel mai înstărit dintre ei, au preferat să rămână în România şi au reuşit să mai păstreze din proprietăţi, până la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Castelele din Ţara Haţegului. ADEVĂRUL
Odată cu instaurarea regimului comunist, peste 30 de castele şi conace nobiliare din judeţul Hunedoara au fost naţionalizate, împreună cu moşiile lor, în timp ce foştii proprietari ai acestora, mulţi dintre ei de origine maghiară, au părăsit România ori au continuat să trăiască în ţară, deposedaţi de averile lor. Soarta multora dintre monumentele istorice de două-trei secole, care împânzesc văile Mureşului şi Streiului şi Ţara Haţegului, s-a schimbat radical.
Devastate de localnici bucată cu bucată
Între timp, localnicii le-au jefuit de lucrurile de valoare şi de materialele de construcţii pe care le considerau utile în gospodăriile lor. După 1990, fostele proprietăţi nobiliare care au supravieţuit regimului comunist au intrat într-o altă etapă a distrugerilor.
Castelul Nopcsa, înainte de restaurare. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Întreprinderile agricole, internatele, orfelinatele şi şcolile pentru copii cu nevoi speciale pe care le-au găzduit în ultimele decenii s-au desfiinţat, iar autorităţile nu s-au mai implicat în conservarea clădirilor, cu atât mai mult cu cât multe dintre vechile moşii au fost revendicate de presupuşi moştenitori ai grofilor. Rămase în grija nimănui, vechile castele au fost din nou devastate de localnici. În unele cazuri, imboldul distrugerilor a fost dat de legendele comorilor ascunse în zidurile, beciurile şi camerele secrete ale acestora, de nobilii fugiţi din calea regimului comunist.
Castelele legendare ale grofilor
Întinsă la poalele masivelor Retezat, Şureanu şi Poiana Ruscă, regiunea istorică a Ţării Haţegului este plină cu atracţii istorice.
Secretele Castelului Kendeffy. Orgiile cu minore l-au dus la închisoare pe ultimul moştenitor
Turiştii găsesc aici câteva locuri unice în România: ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa – primul oraş înfiinţat de romani pe teritoriul Daciei –, ale mai multor fortăreţe medievale – cea mai cunoscută fiind Cetatea Colţ – şi ale celor mai vechi biserici de piatră din România – cea mai faimoasă fiind biserica Densuş, ridicată pe ruinele unui mausoleu antic. Fostele moşii nobiliare sunt şi ele repere turistice ale zonei, deşi multe dintre ele au rămas ruinate.
Castelul Kendeffy. ADEVĂRUL
De două decenii, castelul Kendeffy din Sântamaria Orlea este închis publicului. Porţile sale au rămas zăvorâte, iar o tablă ruginită pe care scrie „Câine rău“, agăţată de ele, îi avertizează pe turiştii care ajung aici să nu se apropie. Castelul Kendeffy se află în vecinătatea oraşului Haţeg, la poalele Retezatului. Clădirea cu arhitectură barocă şi neo-gotică a fost ridicată la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în timpul vieţii contelui Kendeffy Elek, pe ruinele unui mai vechi conac. În imediata sa apropiere, biserica de piatră de la Sântamaria Orlea, una dintre cele mai vechi din Transilvania, aminteşte de bogăţia familei Kendeffy.
VIDEO CU CASTELUL KENDEFFY
În 1945, castelul Kendeffy a fost devastat pentru prima dată de localnici, înainte de trecerea Armatei Roşii prin zonă. „Nu a fost om din sat care să nu ia ceva din castel, o piesă de mobilier, un tablou, un covor, o cărămidă. Până şi penele aflate în podul castelului au fost luate. Dacă erau întrebaţi de ce iau lucrurile, spuneau: «Lasă să luăm, că destul am trăit în nevoi». La venirea armatei sovietice, întreg castelul era gol“, relatează profesorul Iancu Badiu, autor al mai multor monografii ale Haţegului.
Biserica din vecinătatea castelului Kendeffy. ADEVĂRUL
Castelul din Sântamaria Orlea a devenit sediul Întreprinderii Agricole de Stat, iar cu timpul a fost lăsat să se distrugă. În anii ’80 a fost renovat parţial şi transformat în unitate de cazare şi loc dedicat taberelor de vară pentru copii.
Imagini cu Castelul din Sântamaria Orlea
După 1990, o serie de urmaşi ai familiei Kendeffy l-au revendicat, însă nu l-au mai folosit, iar castelul, în care în 1882 a fost găzduit arhiducele Rudolf, prinţul moştenitor al Austriei, Ungariei şi Boemiei, a ajuns o umbră a monumentului din trecut. În anii ’90, locul a intrat în posesia lui Paul von Darany, un pensionar german cu cetăţenie maghiară, presupus moştenitor al familiilor Kendeffy şi Daranyi.
În perioada 1987 – 2005, o tabără şcolară a funcţionat pe terenurile întinse pe 90.000 de metri pătraţi din jurul Castelului Kendeffy, cu 48 de căsuţe, sală de mese, popicărie, însă acestea au fost retrocedate în 2006 presupusului nepot al familiei Kendeffy, Pal Daranyi.
Secretele castelului Nopcsa
În vecinătatea moşiei Kendeffy de la poalele Retezatului, castelul familiei Nopcsa din Săcel se număra printre bijuteriile arhitecturale ale Ţării Haţegului în secolul al XIX-lea.
Omul de ştiinţă Franz Nopcea (1877-1933), ultimul descendent al vechii familii nobiliare Nopcea (Nopcsa) din Transilvania, proprietar al moşiei, a fost nevoit să o părăsească pentru totdeauna, în 1920.
În timpul Primului Război Mondial, baronul Nopcsa fusese declarat duşman al ţării şi fugise în Viena. Deşi acţionase ca spion împotriva românilor, după război a fost reabilitat de Regele Ferdinand, iar statul român i-a restuituit moşia, pentru activitatea sa ca om de ştiinţă. Revenit la Săcel, a fost aproape ucis cu pietre de săteni, revoltaţi de comportamentul său. Agresiunile i-au pricinuit sechele permanente şi tulburări ale sistemului nervos. În 1933, Nopcsa s-a sinucis împuşcându-se în cap, într-un hotel din Viena, la scurt timp după ce îşi omorâse asistentul.
Castelul Nopcsa, în şantier. ADEVĂRUL
Fostul său castel a fost naţionalizat. „În anii ’50, castelul Săcel a fost realmente devastat, regimul comunist defrişând parcul cu arbori rari, asanând iazurile, distrugând grădina şi în final arzând întreaga bibliotecă aflată aici, chiar în curtea castelului“, scria cercetătorul Dacian Muntean. Castelul Nopcea şi anexele sale au fost folosite, până în anii ’90, ca şcoală şi internat pentru copii cu nevoi speciale. Apoi a fost abandonat, iar distrugerile au continuat. În prezent, monumentul se află în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara, este în reabilitare, şi ar urma să fie folosit ca muzeu al Ţării Haţegului.
În căutarea comorilor
Castelul Nalaţi-Fay (Haţeg) şi Curtea cnezială a Cândeştilor (Râu de Mori), alte două monumente istorice valoroase din Ţara Haţegului, bănuite şi ele că ar fi fost folosite ca ascunzători ale comorilor nobililor alungaţi, s-au ruinat complet. Ambele au rămas într-o situaţie juridică neclară.
Colţii de piatră de la porţile Retezatului. Splendoarea defileurilor care se afundă în munţi VIDEO
Curtea nobiliară din Râu de Mori a rămas în acte ca fiind proprietatea fostului mare latifundiar Gabriel Kendeffy (1875-1962), spune primarul Flavius Dilertea. Localnicii relatau că, în 1945, moşia lui Kendeffy din Râu de Mori ar fi fost locul unde acesta şi-a depozitat averea pe care o păstrase până atunci în castelul său din Sântamaria Orlea.
„Înainte cu două săptămâni de venirea armatei sovietice «eliberatoare», groful a încărcat întreaga avere a familiei în care trase de cei peste 20 de boi ungureşti cu coarnele răsucite şi a dus-o la Râu de Mori. Nimeni nu ştie ce s-a făcut cu ea, poate a fost confiscată de ruşi sau de comunişti sau a fost îngropată sau scoasă din ţară“, relata profesorul Iancu Badiu.
Vechea curte nobiliară, aflată pe lista monumentelor istorice, a fost devastată complet în ultimele decenii, însă autorităţile locale susţin că, nefiind în proprietatea comunei, nu pot face nimic pentru a o salva de la dispariţie.
Curtea Cândeştilor. ADEVĂRUL
Castelul Nalaţi-Fay de la marginea oraşului Haţeg a fost construit la mijlocul secolului al XIX-lea, de grofii din familia Nalaczy. Avea două etaje şi era înconjurat de grădini şi de un parc dendrologic. Castelul şi moşia familiei Fay au fost naţionalizate în 1948 şi date în folosinţă pentru o perioadă de 50 de ani Liceului de Industrii Agricole din Timişoara. După terminarea acestei perioade, nimeni nu a mai folosit clădirea.
De două decenii, monumentul a fost lăsat să se ruineze. Localnicii au luat din el tot ce au putut valorifica – piese de mobilier, instalaţii electrice, tocărie, elemente metalice şi duşumele.
Ultimele ierni i-au precipitat distrugerea: cea mai mare parte din acoperişul castelului Nalaţi s-a prăbuşit, la fel şi suprafeţe mari din tavanele încăperilor sale. Doar picturile de pe pereţii săi, înconjurate acum de graffiti, amintesc funcţionalitatea acestuia de internat pentru copii. De peste 15 ani, castelul de la marginea Haţegului şi moşia sa de aproape 100 de hectare sunt disputate în instanţă de presupuşi moştenitori ai familiei Fay şi de statul român.
Curtea nobiliară a Cândeştilor. ADEVĂRUL
Castelul Pogany
Castelul Pogany din Păclişa, construit în stil baroc, a fost amenajat în a doua parte a secolului al XIX-lea. Pe moşia de 18 hectare, aflată la 15 kilometri de Haţeg, a copilărit Margit Pogany (1879-1964), iubita şi muza sculptorului Constantin Brâncuşi.
Cei doi s-au cunoscut la Paris, în jurul anului 1909, şi s-ar fi iubit cu pasiune, însă la sfârşitul Primului Război Mondial, Margit a emigrat în Australia.
Castelul Nalaţi. ADEVĂRUL
Castelul a fost stăpânit de comitele Pogany, care însă după 1918 a fost nevoit să plece în Ungaria, autorităţile statului confiscându-i domeniul. La finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, castelul Pogany a fost ocupat de armata rusă, care a construit în incinta acestuia o cazarmă pentru soldaţi. Odată cu instaurarea regimului comunist, domeniul Pogany a fost naţionalizat şi transformat într-un centru destinat copiilor cu nevoi speciale.
Castelul Pogany. Sursa: Artmark
După 1990, clădirea şi anexele sale au fost lăsate să se degradeze, iar în anii 2000, castelul a fost revendicat de un urmaş al familiei Pogany. În 2015, noul proprietar l-a oferit spre vânzare statului român, cu suma de 500.000 de euro. Consiliul Judeţean Hunedoara şi-a arătat interesul pentru domeniul din Păclişa, însă tranzacţia nu a mai avut loc. Unele lucrări de reabilitare au fost efectuate la începutul anilor 1990 şi în 2001.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Secretele Castelului Kendeffy. Orgiile cu minore l-au dus la închisoare pe ultimul moştenitor
Monumentul dedicat prinţului Rudolf al Austro-Ungariei, venit la vânătoare în Retezat, în 1882 VIDEO
Se încarcă comentariile...
