Grupul celor mai influenţi politicieni din Buzău. Cei cinci care au marcat, cu bune şi rele, soarta comunităţii

Politicienii buzoieni, actuali parlamentari sau aleşi locali, fac parte din cercul restrâns al celor mai influenţi oameni ai Buzăului, persoane cu abilităţi, ca cea de formator de opinie, dar şi cu defecte, precum lipsa de scrupule sau ipocrizia. Numele lor au ajuns, nu de puţine ori, în paginile ziarelor, în dosarele procurorilor sau chiar ale unor instanţe, pentru diverse abateri, însă au reuşit mereu să îşi menajeze imaginea.

Victor Mocanu, finanţistul ajuns senator

În cei opt ani, cât a durat mandatul acestuia la şefia Consiliului Judeţean Buzău, Victor Mocanu şi-a conturat profilul de baron local, în urma unor dezvăluiri jurnalistice, anchete judiciare şi, mai ales, acuzaţii din partea opozanţilor politici. În urmă cu doi ani, Mocanu a pătruns în Senatul României, fiind coleg în Parlament cu fiul său, deputatul Adrian Mocanu.

Economistul Victor Mocanu a fost preşedintele Consiliului Judeţean Buzău din 2004, până în 2012, după un mandat de patru ani în prezidiul acestui for, ca vicepreşedinte.

S-a născut la Râmnicu Sărat, pe 28 august 1949, este căsătorit şi are doi copii, o fată, Anca, medic la Fundeni, şi un băiat, Adrian, deputat PSD din 2008.

Este absolvent al Academiei de Studii Economice, în 1971, apoi a urmat cursurile Institutului Naţional de Administraţie, în paralel cu exercitarea funcţiei de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean. După Revoluţie, Mocanu a fost, timp de zece ani, director general adjunct şi director general la Direcţia generală a Finanţelor Publice Buzău, funcţii care ulterior au fost „moştenite” de soţia sa, Rodica Mocanu.

Pe durata celor două mandate petrecute la conducerea judeţului, Victor Mocanu a fost protagonistul mai multor scandaluri publice, primul fiind generat în 2005 de achiziţia din banii judeţului a unui autoturism de lux, de 55 de mii de euro.

Victor Mocanu nici nu apucase bine să meargă cu noul autoturism de serviciu, un Audi A6, că opinia publică a şi luat foc, în urma dezvăluirilor din presă. Şeful judeţului a luat imediat decizia de a rezilia contractul de vânzare-cumpărare a masinii, iar autoturismul a fost returnat furnizorului. Într-un comunicat de presă şi-a recunoscut public greşeala, însă colegii de partid din PD, al cărui membru era atunci, tot l-au sancţionat cu avertisment.

În primăvara lui 2010, preşedintele Consiliului Judeţean Buzău a intrat în atenţia procurorilor DNA, care erau interesaţi de modul în care s-au realizat deszăpezirea şi salubrizarea în judeţ.

Ancheta anticorupţie venea la scurt timp după ce o comisie era formată special din consilierii judeţeni de la toate partidele pentru a verifica o licitaţie dubioasă, pentru desemnarea firmelor de deszăpezire pentru iarna 2009 – 2010.

Consilierii suspectau că întârzierea licitaţiei pentru adjudecarea lucrărilor de deszăpezire ar fi fost parte dintr-un plan menit să le aducă avantaje firmelor „agreate” de Victor Mocanu. Cât priveşte ancheta DNA, aceasta a pornit de la un indiciu, anume acela că firma care a câştigat cele mai întinse tronsoane de drum nu avea în realitate utilajele din ofertă.

A urmat scandalul legat de construcţia noii Maternităţi, o afacere dubioasă în ochii opozanţilor celui care a iniţiat-o. Consilierii judeţeni au respins în mod repetat propunerea lui Mocanu de a accesa un credit bancar de 10 milioane de euro, rambursabil din banii judeţului, argumentând de fiecare dată că, în mod suspect, nu le oferă date concrete despre destinaţia banilor, oportunitatea acestui credit şi sursele clare din care ar urma să se facă plata ratelor.

Ulterior, justiţia a intrat pe fir în cazul Maternităţii, demonstrând caracatiţa afacerii. Procurorii DNA Ploieşti au dispus, la sfârşitul anului 2013, trimiterea în judecată a lui Victor Mocanu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice cu avantaj patrimonial pentru altul în formă calificată şi în formă continuată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că ”în perioada 06 aprilie 2012 – 14 mai 2012, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu avute în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, Victor Mocanu, urmare unei înţelegeri cu Daniel-Mihail Bădic, asociat şi administrator al SC Medical Finance Projects SRL Bucureşti, în scopul inaugurării aparente a noului sediu al Maternităţii – Secţie Exterioară a Spitalului Judeţului Buzău, a încheiat, în condiţii de nelegalitate, cu societatea menţionată, 8 contracte de furnizare echipamente medicale (dintre care 7 de achiziţie directă şi unul de închiriere) şi a aprobat efectuarea plăţilor în condiţiile în care echipamentele medicale obiect al contractelor de achiziţie directă, pe lângă faptul că fuseseră supraevaluate, nici nu fuseseră livrate, iar contractul de închiriere era lipsit de utilitate, cheltuielile angajate fiind în mod vădit ineficiente din punct de vedere economic”.

Trecutul lui Victor Mocanu nu este controversat numai în planul administrative, ci şi în cel politic. El a plecat din PD cu surle şi trâmbiţe înainte de alegerile din 2008 apoi s-a înscris în PSD, unde, într-un termen foarte scurt, a reuşit să îşi promoveze fiul pe lista candidaţilor acestui partid la Camera Deputaţilor. Adrian Mocanu a devenit în cele din urmă cel mai tânăr deputat din Parlamentul României, adversarii săi politici acuzând familia Mocanu că succesul s-a datorat investiţiei uriaşe în campania electorală.

Senatorul PSD, Victor Mocanu, locuieşte împreună cu soţia sa, fost director la Administraţia Financiară Buzău, într-o gospodărie de pe strada Vulcan, zonă cunoscută popular ca Tohăneni. Este un cartier vechi al Buzăului, cu case modeste, în mare parte, şi populaţie din toate păturile sociale.

Vila se desprinde din peisajul locului mai ales prin mărimea construcţiei. Imobilul este compus din două aripi, casa de la drum, cu parter şi un etaj, în care stau bătrânii, socrii lui Victor Mocanu, şi corpul  din spate, ferit de privirile curioşilor, care are un etaj în plus. Acesta este domiciliul soţilor Victor şi Rodica Mocanu.

Cât priveşte proprietăţile senatorului buzoian, sunt relevante declaraţiile de avere de pe site-urile Consiliului Judeţean, instituţie pe care a condus-o timp de opt ani, şi al Senatului, unde activează în prezent.

Când a intrat în Parlament, în 2012, Victor Mocanu deţinea două case de locuit, una în Merei, de 80 de metri pătraţi şi alta, la Zărneşti, de 120 de metri pătraţi. În declaraţia următoare, din 2013, apare că aceste două imobile au fost donate copiilor, astfel că, la capitolul ”Case”, senatorul Victor Mocanu nu mai are trecută nicio proprietate.

Din aceeaşi declaraţie de avere rezultă că, în urma vânzării unui teren în Smeeni şi a unui apartament din Bucureşti, familiei Mocanu i-a intrat în buget suma de 71.000 de euro.

În 2013, familia Mocanu a câştigat 127.000 de lei din agricultură. Mocanu deţine două terenuri agricole în suprafaţă de aproape 17 hectare, un teren forestier de 1,5 hectare şi două suprafeţe intravilane, în Buzău şi Smeeni.

Deputatul Marian Ghiveciu, un politician cu pârghii în comunele sudice ale judeţului

Marian Ghiveciu este poate politicianul cel mai „respectat” de către primarii localităţilor din Bărăganul buzoian, care compun colegiul care l-a trimis în Parlament. Are cea mai mare influenţă printre aleşii locali ai PSD, fiind un sfetnic de vază al primarilor sau consilierilor rămaşi fără inspiraţie. Marian Ghiveciu a devenit celebru atunci când, având un dosar penal pe rol, a reuşit să-l bată în alegerile din 2008 pe ministrul Justiţiei de atunci, Cătălin Predoiu.

S-a născut în oraşul Pogoanele, pe 15 aprilie 1969, a absolvit Liceul Industrial nr. 2 (Agricol) Buzău, în 1988, apoi a urmat Facultatea de Geografie a Universităţii Europene ”Columna”, pe care a terminat-o în 1995. Este căsătorit şi are doi copii. Activitatea politică a început-o în 2000, ca membru al Partidului Naţional Liberal, până în anul 2000, devenind membru al Partidului Social Democrat din anul 2007. Acum este deputat PSD şi preşedinte executiv al organizaţiei judeţene a Partidului Social Democrat, din anul 2010.

A lucrat ca administrator la Spitalul orăşenesc Pogoanele (1990 - 1993), a fost apoi profesor la Clubul Copiilor şi Elevilor din Pogoanele (1993 - 1996), şef Birou Administraţie Publică Locală la Primăria Pogoanele (1997 - 1998), administrator la S.C. Mega Edil (1998 - 2008) şi director general "Aaxo Frigo" – Italia (2000 - 2005).

Marian Ghiveciu deţine cinci terenuri însumând 173 hectare, dobândite în perioada 2003-2008, prin cumpărare, la Pogoanele, Buzău, Merei şi Costeşti, două case de locuit la Pogoanele, o casă de vacanţă la Predeal şi trei apartamente în Buzău şi Sinaia, însumând 707 metri pătraţi, dobândite în perioada 1991-2007. Are două autoturisme, Volskwagen şi Audi, cumpărate în anii 2005 şi 2007, la care se adaugă un cont curent de 60.000 de euro, deschis în anul 2007 la o bancă comercială, precum şi sumele de 903.399 de lei şi 40.000 de euro, acordate împrumut către două societăţi comerciale şi o persoană fizică.

Deputatul Marian Ghiveciu este anchetat pentru tranzacţii imobiliare dubioase. A fost trimis în judecată în decembrie 2011 de procurorii DNA, sub acuzaţia de „instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial – în formă calificată“.

În perioada 2005-2006, la instigarea lui Marian Ghiveciu, Dumitru Borcan şi Nicolae Costache au contribuit la eliberarea în mod nelegal a două titluri de proprietate pentru terenuri în zone cu potenţial imobiliar, în favoarea unor persoane care nu erau îndreptătite, susţin procurorii.

În acest scop, Dumitru Borcan a falsificat mai multe înscrisuri oficiale, emise de Primaria Merei şi înregistrate la Oficiul de Cadastru Buzau. Ulterior, aceste terenuri au fost cumpărate de Marian Ghiveciu de la persoanele care au obţinut titlurile în modalitatea descrisă mai sus. Procurorii DNA susţin că persoanele care deţineau titluri de proprietate pentru terenurile respective, emise anterior în mod legal, au fost prejudiciate cu suma totală de 1.956.010 de lei.

Totodată, avantajul patrimonial realizat în modalitate descrisă mai sus este de 3.247.945 de lei, reprezentând valoarea reală a terenurilor obţinute în baza actelor de proprietate emise nelegal şi cumpărate de Marian Ghiveciu.

Deputatul Cezar Preda a urcat în cariera politică de la funcţia de viceprimar al Buzăului 

Cel mai influent politician buzoian în rândul electoratului de dreapta este deputatul PDL Cezar Preda, a cărui vizibilitate pe scena publică a început în urmă cu peste un deceniu, mai precis în 2004, când a venit la conducerea organizaţiei judeţene a Partidului Democrat, în locul celui care îl adusese în partid, Petre Partal.

Născut pe 27 aprilie 1959, la Buzău, Cezar Preda este căsătorit cu Jeanina Preda şi împreună au doi copii, un băiat şi o fată. În 1984, a absolvit Institutul Politehnic din Bucureşti iar după 1989 şi-a completat studiile absolvind cursuri de Managementul serviciilor publice şi Academia de Studii Economice, specializarea Finanţe - Bănci, în 2003.

Înainte de Revoluţie, Preda a lucrat la fosta fabrică Metalurgica, unde, între 1986 şi 1989, a fost angajat ca şef de secţie. Între 1990 şi 1991, a fost viceprimar al Buzăului, apoi, între 1992 şi 1994, şef serviciu Patrimoniu la Primăria Buzău. A mai lucrat un an în administraţia publică locală, după care, în 1997, a ajuns director general la RER Ecologic Service, societate de salubrizare.

Deţine peste 1.000 de metri pătraţi de pădure în localitatea Bisoca şi peste 2.000 de metri pătraţi de teren intravilan, la Sărata Monteoru şi în municipiul Buzău. Împreună cu soţia sa, Cezar Preda are în coproprietate trei locuinţe: un apartament în Bucureşti, o casă în Buzău şi o casă de vacanţă în staţiunea Sărata Monteoru.

Deputatul Cezar Preda este patron de firmă cu mai multe domenii de activitate. Conform declaraţiei de avere, societatea Atlas Invest SRL i-a adus deputatului PDL un profit de peste 250.000 de lei, în 2013 şi 2014.  

Anul trecut, presa din Galaţi relata despre un scandal stârnit pe marginea investiţiei firmei lui Cezar Preda pe piaţa imobiliară din oraşul de la Dunăre. ”În curând, Cartierul Ţiglina I se va îmbogăţi cu un bloc cu cinci etaje, construit de Atlas Invest, firma de familie a deputatului PDL Cezar Preda, pe terenul pe care finul lui, Dumitru Ion, directorul RER Ecologic Service, l-a obţinut la preţ de chilipir de la Primărie. La recenta şedinţă a Consiliului Local, aleşii locali au votat Planul Urbanistic Detaliat (PUD) al investiţiei lui Preda şi astfel au dat undă verde începerii lucrărilor. Proiectul de hotărâre a fost introdus pe ordinea de zi, la solicitarea primarului Marius Stan”, scria Viaţa Liberă, în mai 2013.

Ziariştii gălăţeni au descoperit că terenul destinat investiţiei imobiliare a fost dobândit la un preţ de trei ori mai mic decât preţul pieţei. Prin votul aleşilor locali PSD, PC şi PDL, în octombrie 2009, terenul de 783,01 mp, situat în strada Regiment 11 Siret, Complexul Francezi, a fost vândut către SC RER, la preţul de 85 de euro/mp. Specialiştii imobiliari susţineau, la acel moment, că preţul de piaţă al unui metru pătrat de teren în zona respectivă este de minimum 250 de euro! În loc să fie proprietară, RER este în prezent chiriaşă pe terenul proprietatea Atlas Invest.

Familia deputatului PDL mai are o afacere în domeniul „energiei verzi”.

Constantin Boşcodeală, preşedintele PSD Buzău, cel mai longeviv primar de mare oraş

Constantin Boşcodeală, edilul-şef al municipiului reşedinţă de judeţ, este în prezent şi şeful de partid a peste 70 de primari din judeţ. Este liderul politic cu cea mai mare greutate în judeţ. De-a lungul celor cinci mandate de primar, cele mai multe înregistrate de un primar de oraş mare din România, Boşcodeală a evoluat de la tânărul edil, fără cazier, de la finalul anilor ‘90, la primarul controversat de acum, ajuns obiect de anchetă a procurorilor DNA. Edilul-şef al municipiului Buzău este în acest moment învinuit în trei dosare în care este acuzat de abuz în serviciu.

Procurorii îl acuză că, în 2008, a direcţionat fonduri publice către Asociaţia Sportivă Fotbal Club Gloria Buzău, cu titlul de finanţare nerambursabilă. Este vorba de o sumă de circa 400 de mii de euro. Cea mai mare parte din bani a ajuns însă la o societate privată numită Fotbal Club Gloria Buzău SA, la care Boşcodeală era acţionar minoritar. 

O altă acuzaţie a procurorilor vizează atribuirea de către primărie, cu titlu gratuity, a bazei sportive Gloria către echipa de fotbal. Timp de 6 ani, oraşul nu a primit nimic din această afacere, beneficiarii fiind mai multe societăţi comerciale, prejudiciile calculate fiind de aproape 5 milioane de lei.

În rechizitoriul celui de-al treilea dosar, DNA susţine că Primăria Buzău a obţinut, în 2001, aprobare de la Consiliul Judeţean pentru retrocedarea fostului islaz comunal, aflat în actuala zonă industrială a Buzăului. Numai că, odată obţinut un accept în acest sens, Costantin Boşcodeală ar fi decis predarea unei suprafeţe similare de teren, dar care era situată mult mai aproape de zona rezidenţială a oraşului şi care era evaluat la un preţ mult mai mare. Pe terenul respectiv se construieşte acum un cartier de locuinţe. 

Edilul îi contrazice însă pe anchetatori. „Terenul la care face referire DNA că ar fi trebuit dat în loc la momentul anului 2001 valora de două ori mai mult ca acesta. După părerea mea, statul este cel care ar trebui să ne dea bani nouă, pentru că ne-a dat un teren mult mai slab economic”, a spus Constantin Boşcodeală, primarul municipiului Buzău.

Procurorii au stabilit că respectivul teren era exceptat de la procedurile de retrocedare, fiind destinat exclusiv Staţiunii de cercetare pentru Legumicultură Buzău. Fostul director al Staţiunii este şi el judecat în acest dosar.

Constantin Boşcodeală este de 18 ani primar al municipiului Buzău. El a obţinut primul mandat sub sigla Partidului Democrat, apoi a reprezentat Alianţa pentru România iar în 2004, în 2008 şi 2012 a câştigat alegerile pe lista Partidului Social Democrat, a cărui filială judeţeană o conduce din 2010.

Boşcodeală este unul dintre cei mai înstăriţi primari din ţară, la capitolul terenuri. În declaraţia de avere de pe site-ul Primăriei, figurează ca având în proprietate aproximativ 27 de hectare de teren agricol, în extravilanul comunei Amaru, suprafaţă pe care a dobândit-o prin cumpărare, în decurs de trei ani.

Pe lângă terenul agricol, Boşcodeală mai deţine aproape 3.000 de metri pătraţi de pădure, în comuna Stâlpu, cumpărată în 2008 şi peste 700 de metri pătraţi de teren intravilan în municipiul Buzău şi în Năvodari. Mai deţine treuii apartamente şi două case, cumpărate în intervalul 1997- 2007. În garajul primarul se găsesc două autoturisme BMW din 2002 şi 2005, o Skoda din 2006 şi o remorcă Umbra, achiziţionată în 2006.

Crisitinel Bîgiu, ”şeful” primarilor

Omul cu cea mai mare greutate, în viziunea mai ales a primarilor dependenţi de alocaţiile de la bugetul judeţului sau cel al statului, este preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, fostul liberal Cristinel Bîgiu, în prezent membru al Partidului Social Democrat. 

În PNL a avut funcţii de conducere încă de la debutul în cariera politică. A deţinut funcţia de preşedinte al Organizaţiei de Tineret PNL Buzău între 2000 şi 2002, apoi de prim-vicepreşedinte al Organizaţiei PNL Buzău între 2002 şi 2004, preşedinte PNL Buzău între 2004 şi 2005 şi prim-vicepreşedinte, în ultimii ani. 

Cristinel Octavian Bîgiu s-a născut pe 6 august 1967, în oraşul Pătârlagele, este căsătorit şi are un copil. Este licenţiat în ştiinte economice (Finanţe-Contabilitate), diplomă obţinută la Universitatea Petre Andrei, din Iaşi. 

În câmpul muncii a intrat în 1993 pe un post de contabil la Sigma Instal unde a lucrat până în 1994. Între 1994 şi 2000, a fost şef compartiment import-export S.C. Modern Shoes S.A, apoi director general la aceeaşi firmă, între 2000 şi 2004. Cu zece ani în urmă, Bîgiu a pătruns în administraţia publică, în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Buzău.  În perioada ianuarie 2005 – mai 2007 a fost prefect al judeţul Buzău apoi din mai 2007 până în  noiembrie 2008 a fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice. A fost senator PNL, în mandatul cuprins între noiembrie 2008 şi iunie 2012 iar începând cu data de 22 iunie 2012 este preşedintele Consiliului Judeţean Buzău.

Este un politician cu stare, conform ultimei declaraţii de avere de pe site-ul Consiliului Judeţean. Este proprietarul a peste 3.500 de metri pătraţi de teren intravilan la Verneşti, deţine două apartamente în Buzău, o casă la Verneşti şi un spaţiu comercial în municipiul Buzău. Mai deţine, de asemenea, două firme profilate pe producerea de încălţăminte din piele. 

Numele lui Bîgiu a fost amestecat, în preajma campaniei electorale din 2012, întrun scandal lansat de adversarii politici şi intens mediatizat de presa locală. O scrisoare adresată Partidului Social Democrat Buzău pur şi simplu arunca în aer CV-ul senatorului PNL Cristi Bîgiu. Potrivit autorului, cadru didactic de profesie şi membru al PSD, liberalul nu avea deloc expertiza necesară pentru a candida la preşedinţia Consiliului Judeţean Buzău, aşa cum nu ar fi avut-o la momentul numirii acestuia pe funcţia de prefect al judeţului.

Potrivit documentelor anexate scrisorii, senatorul PNL s-ar fi aflat în stare de repetenţie începând din anul II, promoţia 1989-1990, situaţia fiind repetată timp de alţi trei ani la rând. De cealaltă parte, Cristi Bîgiu a declarat că nu a ţinut să fie secretă activitatea sa din studenţie. „Nu este nici un secret. Am început Facultatea de Mecanică Agricolă pe vremea lui Ceauşescu, am făcut şi Armata pe atunci, iar după 1990 am considerat că specializarea respectivă nu mai reprezintă o prioritate. Cine a făcut facultatea înainte de Revoluţie ştie despre ce vorbesc. După aceea, s-au desfiinţat CAP-urile şi am considerat că nu mai era necesară. Mai târziu am absolvit Universitatea Petre Andrei din Iaşi la Ştiinţe Economice”, spunea liberalul la scurt timp după apariţia în presă a conţinutului scrisorii.

O altă piatră de moară aruncată pe gâtul preşedintelui CJ Buzău a fost ancheta DNA de la începutul acestui an, legată de o sponsorizare acordată clubului de handbal Dinamo Bucureşti, consfinţită printr-o hotărâre adoptată de consilierii judeţeni în toamna lui 2012 şi suspendată în urma unui control al Curţii de Conturi, în anul următor.

Potrivit hotărârii 127 a CJ Buzău din 27 septembrie 2012, Consiliul Judeţean s-a angajat  să asigure, pe o perioadă de un an, o finanţare în valoare de 250.000 lei pentru echipa de handbal masculin. Modalitatea prin care alocarea financiară se putea face era în baza unui contract încheiat cu o organizaţie neguvernamentală, motiv pentru care, între clubul bucureştean şi administraţia judeţeană, s-a interpus Asociaţia „Marian Cozma” prezidată de tatăl sportivului român ucis la Veszprem. 

Contractul a fost perfectat între cei trei şi, în baza lui, Consiliul Judeţean a început să facă plăţi, în tranşe a câte 40.000 de lei. Finanţarea a fost oprită în vara lui 2013 când, în timpul unui control, Curtea de Conturi a stabilit că finanţarea este ilegală, la fel şi contractul încheiat între cele trei părţi. Din acel moment Consiliul Judeţean a suspendat plăţile, fără să înştiinţeze, altfel decât verbal, partenerii, respectiv, Asociaţia „Marian Cozma” şi Clubul Dinamo Bucureşti. 

Plângerea la DNA a fost formulată în 10 ianuarie 2014, iar procurorii au de investigat modul în care au plecat banii de la bugetul judeţului către clubul sportiv bucureştean. în discuţie sunt trei tranşe a câte 40.000 de lei, virate în trei momente diferite către Asociaţia „Marian Cozma”.