De 20 de ani nu a ieşit din sat

Locuieşte la doar 15 kilometri distanţă de oraş, dar de mai bine de 20 de ani nu a mai pus piciorul în oraş. Este povestea unui localnic din satul Cârlomăneşti, comuna Verneşti care după Revoluţia din 1989 s-a retras la ţară, la casa părintească, şi nu mai ieşit din comună. Singura lui problemă este că i-a expirat buletinul şi caută o soluţie să îl schimbe fără să vină la oraş.

Pompiliu Tudor are 60 de ani şi a fost un om activ de când se ştie. A lucrat la Uzina Mecanică de la Mioveni ca lăcătuş construcţii mecanice, apoi la Fabrica de Tricotaje ca lăcătuş mecanic întreţinere, şi ştia la vremea respectivă toate utilajele aproape pe de rost.

Schimbarea regimului l-a speriat

În anul 1990, imediat după Revoluţie, Pompiliu Tudor lucra în Buzău. Speriat de avalanşa de evenimente dar şi de viteza cu care se petreceau lucrurile, s-a retras pentru o perioadă la casa părintească din Cârlomăneşti.

Părinţii îşi luaseră înapoi pământurile confiscate de comunişti şi aveau nevoie de ajutor să le lucreze. "Toate în jurul meu se petreceau foarte repede şi am vrut să mă retrag o perioadă. Pe lângă treaba asta părinţii aveau nevoie de ajutor să lucreze pământul şi am venit acasă. De atunci nici nu am mai ieşit din comună. Aveam atunci 40 de ani şi nici nu ştiu când am împlinit 60", ne-a declarat Pompiliu Tudor.

Gura satului şi radioul, singurele surse de informaţie

De atunci nea Lică trăieşte în sat, munceşte pământul, îngrijeşte animalele şi citeşte. Nici nu mai ştie câte cărţi a citit până acum, dar spune cu certitudine că sunt sute. Mai aude, din când în când la vecini ce se mai întâmplă în lume şi cum s-a transformat oraşul. Nu are televizor, doar radioul vechi de pe prispa casei îi ţine de urât şi îl mai anunţă când se are loc vreun eveniment important.

"Mai întreb pe unul pe altul ce mai e pe la oraş. Îmi spun că s-a schimbat totul, piaţa, centrul, toate s-au modernizat. Nu cred că aş mai cunoaşte pe nicăieri", ne-a spus nea Lică.

Locurile de altădată...

Îşi aminteşte cu plăcere de locurile în care mergea cu colegii să bea o bere, de grădinile de vară, de cinematografe dar nu îşi doreşte să mai calce vreodată în locurile în care trăia şi muncea în urmă cu 20 de ani. De ani de zile, locurile acestea nu mai există.

"Acum, de puţină vreme am aflat că nu mai sunt cinematografele. Păcat, ce filme frumoase se dădeau acolo...Am auzit că sunt nu ştiu ce discoteci, păi şi la ce să mă mai vin eu acum în oraş?", ne-a întrebat retoric nea Lică.

Trebuie să îşi schimbe actele

Nea Lică ne-a mărturisit că este fericit la el în sat, cu stilul lui de viaţă şi nu vrea să schimbe nimic. Singura lui problemă este că de câţiva ani i-a expirat buletinul şi nu ştie cum să facă să îl schimbe fără să vină în oraş.