În Cehia a fost vorba despre turul al doilea, în care s-au calificat actualul şef al statului, Miloš Zeman, şi fostul preşedinte al Academiei, Jiři Drahoš. Primul a reuşit să-l diabolizeze pe cel de-al doilea. Într-o ţară care a primit, în ultimii doi ani, 12 refugiaţi, Zeman a folosit drept slogan electoral: „opriţi imigranţii, opriţi-l pe Drahoš!”. Văzut ca un Trump ceh, deşi e un stângist radical, învingătorul va continua să critice deciziile de la Bruxelles şi să pledeze pentru ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei lui Putin. Rezultatul îl avantajează pe Andrej Babiš, premierul desemnat de Zeman care caută formarea unei majorităţi în parlament.

Despre Trump s-a discutat şi în alegerile din Finlanda, fiindcă una dintre candidate - Laura Huhtasaari - s-a inspirat din campania americană, făcând propagandă pentru „Finlanda înainte de orice!”. A ieşit abia pe locul al treilea, deşi partidul său - Finlandezii - e tot mai influent. Câştigătorul scrutinului e, ca şi în Cehia, preşedintele în funcţie, Sauli Niinistö, care a reuşit de altfel să obţină peste 60 de procente. E prima dată când nu e nevoie de un tur secund. Una dintre discuţiile importante din campanei a fost despre aderarea la NATO, pe care Niinistö o respinge, ac şi majoritatea concetăţenilor.

Spre deosebire de finlandezi, ciprioţii sunt obligaţi să participe şi la un al doilea tur. Termenul „obligaţi” e folosit aici în sensul lui tare, fiindcă legea prevede amenzi pentru cine refuză să meargă la urne. În turul decisiv sunt calificaţi Nicos Anastasiades, preşedintele în funcţie, afiliat la PPE, şi liderul comuniştilor, Stavros Malas. Diferenţa dintre cei doi a fost de cinci procente. Sondajele sugerează că Anastasiades va câştiga, profitând de redistribuirea voturilor candidatului situat pe locul al treilea, socialistul Nikolas Papadopulos. Finala e programată pe 4 februarie, când vom afla dacă un al treilea şef de stat din UE e reales.