Germania spune „nein“ colectivizării datoriei

Angela Merkel a refuzat categoric crearea eurobondurilor. Ar creşte costurile de împrumut ale Germaniei şi nu ar mai stimula alte ţări din zona euro să-şi pună finanţele în ordine.

Germania se opune ferm planului anunţat ieri de Comisia Europeană privind emisiunea de eurobonduri (obligaţiuni comune ale ţărilor din zona euro), ca soluţie la criza datoriilor suverane. Preşedintele Comisiei, José Manuel Barroso, susţine soluţia eurobondurilor, spunând că ele pot combate creşterea costurilor de împrumut şi scăderea încrederii investitorilor în solvenţa guvernelor europene. Comisarul European pentru Afaceri Economice şi Monetare, Olli Rehn, a încercat să lanseze denumirea de „obligaţiuni de stabilitate", dar germanii nu l-au băgat în seamă.

Unii politicieni europeni, printre care premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, susţin şi ei eurobondurile. Dar Germania le respinge fără drept de apel. De le Berlin, ele se văd ca o soluţie pe termen scurt la criză, care ar creşte costurile de împrumut ale Germaniei şi nu ar mai stimula alte ţări din zona euro să-şi pună finanţele în ordine.

Germania nu vrea să garanteze

Practic, Berlinul nu vrea ca toate ţările euro să poată împrumuta bani folosind un singur gen de obligaţiune guvernamentală, sub garanţia implicită a Germaniei. Într-un discurs ţinut ieri în faţa Bundestagului (camera inferioară a Parlamentului german), Merkel a arătat că au existat încălcări repetate ale Pactului de Creştere şi Stabilitate al UE în primul deceniu al eurozonei, şi că aceste încălcări au afectat încrederea pieţelor în posibilitatea şi dorinţa blocului european de a lua măsuri împotriva celor care încalcă regulile fiscale.

„De aceea găsesc extrem de nepotrivit faptul că Bruxelles-ul propune astăzi mai multe opţiuni privind  eurobondurile, ca şi cum ar spune că putem depăşi lipsurile structurale ale uniunii monetare prin colectivizarea datoriei. Tocmai asta este măsura care nu va funcţiona", a spus ea.

Angela Merkel a spus că nu vede în eurobonduri o soluţie demnă de luat în calcul în acest stadiu al crizei. „Această discuţie ar trebui purtată cel mult la sfârşit, aşa că nu cred că e potrivit să discutăm acum din nou despre ea în mijlocul crizei, ca şi cum acesta ar fi răspunsul. Pe termen lung, nu este", a spus ea. 

Dezacord pe rolul BCE

Germania şi Franţa s-au situat pe poziţii diferite, ieri, în privinţa unei intervenţii a Băncii Centrale Europene (BCE) pe piaţa financiară, în condiţiile crizei.

 „Uniunea monetară europeană este bazată - şi aceasta a fost o precondiţie pentru crearea uniunii - pe o bancă centrală care are ca unică responsabilitate politica monetară. Acesta e mandatul. Asta face. Şi cu toţii trebuie să fim foarte atenţi când criticăm Banca Centrală Europeană", a spus Merkel, în discursul ţinut în faţa Bundestag-ului. „Sunt ferm convinsă că mandatul BCE nu poate fi schimbat, absolut deloc", a continuat ea.

Cu puţin timp înainte de discursul lui Merkel, ministrul de Finanţe francez, François Baroin, a exprimat o poziţie aflată la polul opus, declarând, în cadrul unei conferinţe la Paris, că este responsabilitatea BCE de a sprijini activitatea în blocul monetar.

„Cel mai bun mod de a evita o contaminare în ţări precum Spania şi Italia este, din punctul de vedere al Franţei, o intervenţie, posibilitatea unei intervenţii, sau anunţul privind o intervenţie de către BCE, care este ultima şansă de împrumut", a spus Baroin. El a dat exemplul intervenţiei pe piaţă a Rezervei Federale americane, a Băncii Naţionale a Elveţiei şi a Băncii Angliei.

Dar Merkel a spus că e imposibil de comparat rolul BCE, care realizează politica monetară pentru 17 ţări, cu cel al băncilor centrale naţionale. Dezacordul public arată cât de divizaţi sunt liderii europeni privind modul de rezolvare a crizei datoriilor suverane.

Preşedintele BCE, Mario Draghi, aplică măsuri pe placul Angelei Merkel  Foto: reuters

Avertisment la adresa Greciei

Liderul german a lansat un avertisment clar lui Antonis Samaras, preşedintele partidului conservator Noua Democraţie din Grecia, care a câştigat alegerile legislative. Acesta a rezistat presiunilor de a semna, împreună cu celelalte partide, un angajament scris privind viitoare măsuri de austeritate.  Merkel a spus că Grecia nu va primi tranşa de 8 miliarde de dolari de care are nevoie pentru evita incapacitatea de plată luna viitoare dacă Samaras nu semnează angajamentul.

Angela Merkel a mai avertizat că blocul european trebuie să finalizeze planul de întărire a fondului de salvare european şi de recapitalizare a băncilor vulnerabile. Ea a amintit că e nevoie de elaborarea unor reguli de principiu până la întâlnirea miniştrilor de Finanţe europeni, pe 29-30 noiembrie. „Faptul că vorbim de recapitalizare de săptămâni de zile, dar încă nu avem nimic clar, nu e deloc liniştitor. Am avut ieri exemplul unei bănci germane care ne-a demonstrat cât de fragile sunt băncile", a spus Merkel.

Acţiunile în cea de-a doua mare bancă de creditare a Germaniei, Commerzbank, au scăzut marţi, după ce apropiaţi ai băncii au declarat pentru Reuters că instituţia are nevoie de un capital mult mai mare pentru a îndeplini condiţiile cerute de UE până la mijlocul lui 2012.

Ofertă

FMI a anunţat planul de a-şi mări capacitatea de împrumut pentru a face mai uşoară accesarea unor credite pe termen scurt. Instituţia a precizat că oferta se adresează ţărilor membre cu un istoric ce arată implementarea unor „politici sănătoase" .

"Sunt ferm convinsă că mandatul BCE nu poate fi schimbat, absolut deloc."
Angela Merkel
cancelarul Germaniei

Franţa şi-ar putea pierde nota maximă

Tensiuni  între cancelarul german şi preşedintele francez   Foto: Reuters

Franţa are puţin spaţiu de manevră pentru a absorbi noi şocuri pentru finaţele publice, precum încetinirea creşterii sau ajutoare pentru susţinerea sectorului bancar, fără a-şi pune în pericol ratingul „AAA", potrivit agenţiei de evaluare financiară Fitch. Şi Moody's a avertizat luni că o continuare a creşterii randamentelor pentru datoria Franţei, împreună cu un avans economic mai slab, ar putea afecta perspectiva de rating a Franţei. „E clar că Franţa şi-a pierdut statutul investiţie sigură în zona euro. La acest moment motivele de îngrijorare nu sunt foarte mari. Randamentele sunt încă scăzute. Întrebarea este ce se va întâmpla în viitor", a afirmat Diego Iscaro, analist la compania IHS Global Insight.