Turismul românesc, în concediu... fără plată

România, mai sărace, dar care au o industrie a turismului care funcţionează. În Muntenegru, de pildă, o ţară care are tot atâţia kilometri de coastă ca şi ţara noastră şi o populaţie

România, mai sărace, dar care au o industrie a turismului care funcţionează. În Muntenegru, de pildă, o ţară care are tot atâţia kilometri de coastă ca şi ţara noastră şi o populaţie de doar 650.000 de locuitori, industria turismului are o contribuţie la bugetul de stat de 4 ori mai mare decât contribuie acest sector în România. Ministerul Turismului din Muntenegru a angajat o firmă germană cu renume mondial care s-a ocupat de strategia de dezvoltare turistică, iar astăzi această ţară este promovată în străinătate după modelul Palma de Majorca. Masterplanul elaborat de această firmă, în forma sa condensată publicată pe site-ul Ministerului Turismului din Muntenegru, are 40 de pagini şi a fost terminat într-un singur an. Până la ora actuală, minţile luminate de la Autoritatea Naţională pentru Turism din România nu au fost în stare să facă publică nici măcar o pagină din planul de dezvoltare a turismului românesc.
Dacă este să vorbim de actualul preşedinte al ANT, Ovidiu Marian, acesta a înaintat primul termen de finalizare a strategiei pentru finele anului trecut, pentru ca acest dead-line să gliseze spre finele lui aprilie a.c., apoi spre vară. Ultima "strigare" este sfârşitul anului, dar şi aceasta are o oarecare doză de hazard, ca orice previziune. "Estimăm că planul strategic de dezvoltare a turismului românesc, elaborat pentru perioada 2007 - 2013, va avea ca termen de finalizare decembrie 2006", ne-a informat ANT.
În afară de un spot publicitar prost conceput, care se difuzează în special noaptea pe posturile de televiziune, Ovidiu Marian a elaborat proiecte, rapoarte şi înjurături adresate turismului românesc. ANT a cheltuit pentru programele de dezvoltare regională 325 milioane de euro, dar aceste proiecte se află încă în fază de proiect, cu toate că termenul de finalizare expiră în 2008. Numai luna trecută ANT a primit de la buget 18 milioane de euro pentru promovare, dar care se vor cheltui, cel mai probabil, fără niciun folos. Dacă ar fi să ne ghidăm după recomandările WTTC, exprimate în ultimul raport, din luna martie a.c., autorităţile sunt cele răspunzătoare de starea jalnică a turismului autohton.
WTTC a dat României exemplul statului Muntenegru, în ceea ce priveşte conştientizarea, de către autorităţile locale şi centrale, a impactului dezvoltării turismului şi asupra creşterii economice, în general. WTTC estimează pentru România că turismul are potenţial să crească, până în 2016, peste media europeană şi mondială, cu o condiţie: "Autorităţile să conştientizeze importanţa acestui domeniu şi să implementeze o strategie realistă în acest sens. Guvernul se pare că subestimează întregul spectru al industriei drept catalizator pentru dezvoltarea altor domenii economice".

Ce are Muntenegru şi n-avem noi:
* Muntenegru a reuşit să atragă cei mai importanţi tour-operatori internaţionali, care promovează imaginea ţării la târgurile de turism din lume.
* Numărul turiştilor care au vizitat Muntenegru în 2005 este cu 18 procente mai mare decât în anul 2004.
* În Muntenegru există o promovare activă a turismului prin intermediul mijloacelor media: ziare, reviste de turism şi emisiuni televizate. Operatorii de turism internaţionali nu recomandă în niciun caz promovarea unei ţări prin intermediul spoturilor publicitare
* Investitorii din turism din Muntenegru beneficiază de facilităţi fiscale.

Ce are România şi nu au ei:
* Produsul Intern Brut al României, pe cap de locuitor, este de trei ori mai mare.
* Populaţia României este de 33 de ori mai mare.
* În afară de litoral şi munţi, România mai are ca atracţie turistică Delta Dunării, unică în Europa şi un sector de turism rural neexploatat.
* Gripă aviară, inundaţii, autorităţi incompetente şi drumuri proaste.
* Numărul turiştilor a scăzut în 2005 cu aproape 12%, faţă de anul precedent, în timp ce numărul românilor plecaţi în concediu în străinătate creşte continuu, depăşind în 2005, 8 milioane.

Recomandările Consiliului Mondial
"România trebuie să-şi construiască o identitate de ţară, o marcă proprie, aşa cum au făcut Croaţia şi India", susţineJean-Claude Baumgarten, preşedintele Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor. Acesta a apreciat că, în perspectiva integrării României în UE, ţara noastră se află în faţa unei şanse pe care ar fi "păcat şi ruşine să o piardă".