Mafiile locale s-au specializat în deturnarea fondurilor PHARE

Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) se confruntă cu mecanisme din ce în ce mai sofisticate în "confiscarea" fondurilor europene PHARE, SAPARD, ISPA, Leonardo Da Vinci sunt

Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) se confruntă cu mecanisme din ce în ce mai sofisticate în "confiscarea" fondurilor europene

PHARE, SAPARD, ISPA, Leonardo Da Vinci sunt programele care, în perioada de preaderare, ar fi putut să aducă în România sute de milioane de euro. Nu s-a putut! Principala cauză nu este birocraţia, aşa cum s-a creat percepţia generală, ci faptul că fondurile europene nu au putut fi accesate, în marea lor majoritate, decât de baroni, baroneţi sau vătafi locali.

Tocmai sărbătorim împlinirea a 16 ani de când românii au acces la fondurile PHARE. Acum, după aderare, fondurile europene pe care le va primi România vor fi imense, iar pericolul cel mare constă ca acestea să intre pe mâna aceloraşi "clienţi". Ultima afacere depistată de inspectorii DLAF constă în plimbarea unor fonduri PHARE printr-un labirint de "firme de familie". Suma deturnată este de 100.000 de euro. Un fleac, s-ar zice, dar totalul rulat de hoţii neprinşi consideraţi negustori cinstiţi poate fi de ordinul milioanelor. Azi vom prezenta şi un profil al infractorului specializat în deturnarea fondurilor europene, în funcţie de programul accesat.

Fondurile sunt învârtite printr-un carusel de firme

Ultima afacere investigată de inspectorii DLAF s-a derulat în judeţul Caraş Severin. Artizan - Nica Petru, acţionar şi administrator a numeroase firme din Caransebeş, cercetat acum de DNA pentru că ar fi folosit aproape 100.000 de euro dintr-un proiect PHARE pentru a-şi cumpăra propriile utilaje. Proiectul în baza căruia s-au obţinut fondurile PHARE avea ca scop retehnologizarea beneficiarului, SC Vest Banat 2001 SRL, din Caransebeş, cu echipament nou şi producerea de pavele, ţigle şi betoane. Obiectivul final era creşterea cifrei de afaceri şi a profitului firmei. Din totalul de 164.000 de euro, 98.000 de euro reprezenta finanţarea nerambursabilă prin PHARE 2001. Conform proiectului, firma SC Vest Banat 2001 SRL trebuia să amenajeze hala de producţie, să efectueze un studiu de fezabilitate, să achiziţioneze utilajele de producţie, să creeze 11 locuri de muncă directe şi să angajeze personalul necesar. Printre altele, inspectorii DLAF au constatat că, dintre cele 11 locuri de muncă, cinci sunt ocupate de rudele lui Nica Petru (acţionar şi administrator SC VEST BANAT 2001 SRL): Rusulescu Mariana (fiică) - economist, Rusulescu Octavian (ginere) - director marketing, Nica Daniel (frate) - merceolog, Nica Gheorge (frate) - şofer, Nica Albina Mihaela (cumnată) - muncitor necalificat. Mai mult decât atât, achiziţionarea utilajelor s-a realizat printr-un mecanism ce includea de fapt ofertanţi care cumpăraseră de la firme la care tot el era acţionar sau administrator. În general, traseul era următorul: beneficiar (SC Vest Banat 2001 SRL) - intermediar - beneficiar (SC Vest Banat 2001 SRL). Cu alte cuvinte, Nica Petru vindea utilaje sau ansamble unor firme prietene, pentru ca apoi, prin firma SC Vest Banat 2001 SRL, să le răscumpre cu bani PHARE, în baza unor licitaţii dubioase. Inspectorii DLAF susţin că Nica Petru mai deţinea calitatea de asociat sau administrator la alte societăţi comerciale - Exim Banatul SRL, Romvest Impex SRL, Romfin Invest SRL, Dan-Mega Forest SRL, care ar fi fost folosite ca ofertanţi în proiect. "Pentru achiziţionarea a două utilaje, beneficiarul a prezentat documente care arătau că pentru fiecare dintre acestea a organizat de două ori procedura de licitaţie. Firma prin care s-a făcut tranzacţia - RP Rom Pact Impex SRL - îl avea asociat şi administrator pe Rusulescu Octavian Petrişor, ginerele lui Nica Petru" (n.n. - vezi schema), susţine DLAF. De asemenea, "procedura de achiziţie a altor două utilaje de la societatea Commetcar SA Păltiniş a fost şi ea simulată. S-a constatat că utilajele proveneau tot de la societăţile administrate de Nica Petru, respectiv Comexim Banatul şi Romvest Impex SRL. Practic, utilajele au fost achiziţionate de la firma lui Nica Petru de către acelaşi Nica Petru", constată DLAF. În cadrul aceluiaşi proiect, alte utilaje au fost achiziţionate de la SC Annedan Construct SRL "tot prin simularea licitaţiilor şi documentaţie falsă", inspectorii guvernamentali menţionând faptul că "firma Annedan Construct SRL nici măcar nu a participat la licitaţie".

Na-ţi contractul, dă-mi contractul

În proiect este prevăzută şi construcţia unei hale, dar şi în acest caz procedura de licitaţie s-a dovedit a fi doar o măsură prin care Nica Petru şi-a atribuit sumele din proiect. Aceasta deoarece, deşi HIDROCONSTRUCŢIA SA - Sucursala Bistra, Poiana Mărului, a câştigat licitaţia şi s-a angajat să execute prin propriile mijloace lucrarea, aceasta a fost subcontractată către Comexim Banatul SRL, al cărei administrator este acelaşi Nica Petru. DLAF a mai descoperit că nici măcar contractul de consultanţă, necesar obţinerii fondurilor, nu a fost "ratat" de Nica Petru. Deşi documentaţia întocmită de SC Vest Banat 2001 SRL arată că s-a făcut o selecţie de oferte, în realitate aceasta nu a existat. Contractul a fost încredinţat direct firmei Sabela Prod Serv SRL. Ulterior, dosarul cu studiul de consultanţă a fost prezentat ca document justificativ în vederea obţinerii plăţilor. Concluzia DLAF este că "prejudiciul se poate estima la 96.366 de euro, adică totalitatea fondurilor europene de care a beneficiat SC Vest Banat 2001 SRL Caransebeş şi care au fost transferate prin diverşi intermediari şi firme către Nica Petru şi societăţile administrate de acesta", susţin investigatorii guvernamentali.

PHARE - un program agreat de baroni susţinuţi de "oameni din umbră"

Pentru a contracara fenomenul fraudării fondurilor europene, DLAF a realizat un profil al celor care "operează" în această branşă, pentru fiecare program în parte. În cazul PHARE aflăm că, de regulă, structura acţionariatului agenţilor economici implicaţi în nereguli şi fraude este formată din persoane influente la nivel local şi regional, cu conexiuni în mediul economic, politic şi administrativ local, situaţie ce determină favorizarea firmei respective în câştigarea proiectului/licitaţiilor şi apariţia conflictului de interese. Inspectorii DLAF spun că se întâlnesc cazuri în care activitatea firmelor este dirijată de "oameni din umbră", care nu se regăsesc în structura acţionariatului, dar participă activ la luarea deciziilor; În cazul antreprenorilor/subantreprenorilor de lucrări în cadrul proiectelor de infrastructură locală şi regională, firmele contractante au o activitate intensă în acest domeniu, majoritatea fiind implicate şi în lucrări ce au ca sursă de finanţare fonduri provenite de la bugetul de stat şi bugetele locale. Indicatorii financiari ai agenţilor economici implicaţi în nereguli şi fraude sunt caracterizaţi de o cifră de afaceri mare, un cash-flow şi un profit ridicat. Din perspectiva relaţiei acestora cu bugetele locale şi centrale se constată în multe cazuri existenţa datoriilor, uneori chiar în momentul contractării.

Tudor Chiuariu, şeful DLAF: "Trebuie să terminăm cu licitaţiile <> "

Şeful Departamentului pentru Lupta Antifraudă, Tudor Chiuariu (foto), profită de acest caz pentru a trage încă un semnal de alarmă: "Cazuri precum cel de la Caransebeş trebuie să constituie un avertisment extrem de serios la adresa beneficiarilor fondurilor europene. Aderarea nu înseamnă că am oprit controalele! Dimpotrivă, vrem să le demonstrăm partenerilor noştri europeni că putem asigura cheltuirea corectă a banilor comunitari. Şi chiar întreprinzătorii care au luat sume mai mici trebuie să se aştepte să fie controlaţi de DLAF. Trebuie să terminăm cu licitaţiile <> , pentru rude sau prieteni, cu falsificarea documentelor, cu deturnarea banilor", declară secretarul de stat.

"Artizanul" afacerii susţine că nu a încălcat nicio lege, dar că e victimă politică

Conform lui Petru Nica, proiectul în baza căruia a obţinut fondurile PHARE s-a derulat sub supravegherea Agenţiei de Dezvoltare Regională Vest şi a Ministerului Integrării Europene. "Subsemnatul Nica Petru am semnat la fiecare licitaţie o declaraţie prin care declar pe proprie răspundere că nu deţin acţiuni sau funcţii la societăţile care participă la licitaţie şi că respect principiile imparţialităţii", ne declara Nica. În ceea ce priveşte faptul că firmele care au câştigat licitaţiile respective au cedat firmelor sale contractele sub o formă sau alta, Nica Petru se apără invocând faptul că este vorba de "relaţii de afaceri". Tot în apărarea sa, Nica Petru invocă interpretarea eronată a unor facturi de către inspectorii DLAF. În timp ce aceştia susţin că una dintre firmele lui Nica Petru, SC Romvest SRL, a vândut către SC Annedan Construct SRL o staţie de betoane, Nica se apără prin aceea că pe factură sunt menţionate subansamble, cum ar fi: un set dozator, un malaxor şi un mecanism de apropriere agregate. Mai mult, Nica Petru pozează şi în victimă politică. "Când au văzut la mine pe birou poza în care eu dădeam mâna cu preşedintele Băsescu, parcă a intrat dracul în ei. Eu sunt membru PD...".

Vrem să le demonstrăm partenerilor noştri europeni că putem asigura cheltuirea corectă a banilor comunitar
Tudor Chiuariu, şeful Departamentului pentru Lupta Antifraudă