Prinţul Paul de România râvneşte la bijuteriile coroanei

Prinţul Paul de România (foto) şi fratele acestuia, prinţul Alexander Ioan Nicholas George de Hohenzollern, cer instanţei să oblige Banca Naţională a României să le restituie obiecte din

Prinţul Paul de România (foto) şi fratele acestuia, prinţul Alexander Ioan Nicholas George de Hohenzollern, cer instanţei să oblige Banca Naţională a României să le restituie obiecte din aur în cantitate de aproximativ 15 kilograme sau să li se dea contravaloarea în bani.

Cei doi fac această revendicare ca moştenitori direcţi ai tatălui lor, prinţul Carol Mircea Grigore al României, cel care susţine că este fiul lui Carol al II-lea şi al Ioanei Maria (Zizi) Lambrino. Procesul de paternitate este însă de peste 15 ani pe rolul instanţelor româneşti, nefiind dată încă o soluţie definitivă în acest caz.

Potrivit cererii de chemare în judecată, prinţul Paul şi fratele său solicită Judecătoriei Sectorului 1 restituirea întregului inventar de monede, medalii, bijuterii, articole de giuvaergerie, obiecte din aur, platină, argint şi alte metale preţioase care au fost preluate abuziv în perioada regimului comunist şi care au aparţinut principesei Elisabeta a României, regelui Carol al II-lea al Românei şi prinţului Nicolae al României. Spre exemplificare, cei doi prinţi menţionează o decizie a Consiliului de Miniştri, din 19 iunie 1948, în care sunt menţionate bijuterii ridicate abuziv de comunişti de la Palatul de la Banloc (Timiş) şi 708 medalii jubiliare şi monede de aur cu valoare numismatică.

Palatul şi colecţia numismatică au fost în proprietatea principesei Elisabeta. Cei doi au adus ca probe sentinţa Tribunalului din Lisabona, prin care se recunoaşte tatălui lor calitatea de prim născut al regelui Carol al II-lea, un act emis de Arhivele Nobleţei Germene-Chateau de Schonstadt - prin care se stabileşte descendenţa legitimă a prinţului Carol Mircea, certificatele de moştenitor legal al acestuia şi alte documente. La cererea BNR, ei au mai adus două acte notariale prin care se confirmă că sunt moştenitorii legali ai principesei Elisabeta şi ai prinţului Nicolae.

Judecătoria Sectorului 1 a luat în discuţie competenţa asupra acestui dosar, în condiţiile în care valoarea bunurilor revendicate depăşeşte 500.000 RON, fiind vorba de o cauză de competenţa Tribunalului Bucureşti.

BNR: "O parte din bunuri au fost valorificate în interesul statului"

BNR a arătat că a verificat bunurile şi într-un document intitulat "Situaţia obiectelor de metale preţioase şi pietre preţioase preluate de la monarhie, având ca bază registrul de evidenţă al valorilor întocmit începând cu data de 17 aprilie 1948" se confirmă că mare parte a acestora se regăseşte în seifuri. Oficialii bancari au mai găsit şi alte bijuterii care au aparţinut Casei Regale, printre care un rest de bijuterie de argint cu 16 diamante de 0,1 carate, portţigaret din aur, 433 perle mici de 31 de carate în total. Celelalte bunuri care nu se regăsesc în depozit, potrivit oficialilor BNR, "au fost valorificate în folosul Statului prin diferite metode, topire sau vânzare către alte unităţi şi instituţii". Avocatul Casei Regale, Adrian Vasiliu, ne-a declarat ieri că nu avea cunoştinţă de cererea de retrocedare făcută de cei doi prinţi.