Virusul gigant nou descoperit care ilustrează pe viu Mitul Meduzei

Virusul gigant nou descoperit care ilustrează pe viu Mitul Meduzei

FOTO EVOLUTION NEWS

Un nou virus gigant a fost descoperit de un virusolog japonez în noroaiele unui izvor termal. Virusul a primit numele de Virusul-Meduză datorită modului în care se infiltrează în amibe, organisme unicelulare care trăiesc în ape.  Aceste tipuri de virus răstoarnă ipotezele oamenilor de ştiinţă cu privire la transferul de gene între virus şi gazdă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Masaharu Takemura a descoperit virusul după ce a cultivat microbi din noroaiele apelor termale în laboratorul său de la Universitatea de Ştiinţe din Tokyo şi  a observat că se întâmpla ceva anormal cu unele amibe care mureau de o moarte ciudată: nu plesneau, ci se contractau şi se întăreau, comportament de apărare pe care amibele îl au uneori când sunt atacate de bacterii.
 
Takemura are o mare fascinaţie faţă de Mitul Meduzei care îi transforma în statui de piatră pe bărbaţii care o priveau. Virusul gigant nou descoperit se comportă într-un mod analog cu amibele, relatează The Atlantic.
 
 
La o analiză mai fină cu un microscop electronic echipa de cercetători a descoperit un virus asemănător unui zar cu 20 de feţe, acoperit cu 2.660 de ţepi. Asta nu era o noutate, întrucât şi alţi viruşi giganţi aveau asemenea ţepi. Doar la secvenţierea ADN-ului virusului, au putut să descopere ceva deosebit, chiar spectaculos: Virusul-meduză conţinea un set complet de gene pentru histone, proteinele în jurul cărora se răsucesc lanţurile lungi de ADN. Or virusurile nu ar trebui să posede histone.
 
Gilbert Greub, un microbiolog de la Universitatea Lausanne a explicat că histonele sunt „o modalitate de a răsuci şi mai mult ADN-ul şi de a-l organiza”, întrucât acesta, asemenea unei frânghii foarte lungi, are nevoie de structurare altfel ar fi „dezastru.” Numai că virusurile dispun de prea puţin ADN pentru a avea nevoie de o organizare atât de complexă. În plus, nici măcar bacteriile nu au histone. De regulă formele complexe de viaţă, precum oamenii  şi plantele care dispun de genoame complicate au histone.
Deci cum ar fi putut virusurile-meduză să obţină histone – şi, mai mult, cum era posibil să aibă nu singur tip, ci toate cele cinci tipuri de histone prezente în celulele complexe?
 
FOTO SCIENCE NEWS
 
O teorie este că virusul a luat genele de la amibă care deşi este un organism unicelular este suficient de complicat pentru a fi clasificat drept o formă complexă de viaţă. Amibele posedă histone. După ce au comparat genomul virusului-meduză cu cel al amibei, cercetătorii au putut găsi 57 exemple de transfer genic. „Mulţi oameni cred că viruşii fură gene de la gazdele lor în  scopuri proprii. Foarte adevărat, ” au confirmat Hiroyuki Ogata, un bioinformatician şi un membru al echipei ştiinţifice care a descoperit virusul-meduză. Însă în cazul acesta, din cele 57 presupuse transferuri genice, doar 12 dintre ele păreau să se justifice prin faptul că virusul preluase gene de la amibă.  În alte 13 dintre ele părea, invers, că virusul dăduse gena amibei. În ceea ce priveşte restul cazurilor, direcţia transferului nu a fost clară.
 

Un virus suficient de complicat pentru a fi viu 

 
Cercetătorii au mai descoperit şi altceva: virusul-meduză avea un cod genetic pentru polimeraza ADN, una dintre enzimele necesare pentru sintetizarea ADN-ului. De fapt era o versiune de polimerază similară celor ce se regăsesc în formele complexe de viaţă fără a fi identică cu vreuna dintre acestea (specifică unui animal sau plante). Asta însemna că cel mai probabil nu fusese sustrasă direct de la o celulă complexă. O altă ipoteză părea mai plauzibilă: polimeraza DNA a virusului-meduză pare să ibă orgini îndepărtate.
 
Odată cu descoperirea viruşilor giganţi oamenii de ştiinţă se gândesc tot mai mult că anumite gene din organismele vii provin de la viruşi din vechime. Viruşii obişnuiţi nu sunt consideraţi vii, întrucât nu au mecanismele celulare pentru a se replica singuri. 
 
Ipoteza că organismele vii au luat gene de la viruşi inversează radical presupunerile anterioare în legătură cu originea lor. De pildă, oamenii de ştiinţă au sugerat că viruşii ar putea fi versiuni degenerate ale celulelor vii – celule care şi-au pierdut în mare parte mecanismele celulare, astfel că doar capsula proteinică şi materialul genetic au mai rămas din ele.
 
Dacă se dovedeşte însă că histonele şi enzimele pentru sintetizarea ADN-ului provin din viruşi, asta înseamnă că aceştia ar putea să se afle la originea vieţii pe pământ, scrieThe Atlantic.
 
Primul virus gigant, Mimivirus, descoperit în 2003,într-o staţie de epurare a apei, are aproape 1.200 de gene si de doua ori latimea virusurilor obisnuite. De atunci s-au tot descoperit astfel de viruşi, înclusiv în permafrostul siberian.
 
Viruşii giganţi sunt atât de mari încât pot avea proprii paraziţi, cei mai mari dintre aceştia apropiindu-se de dimensiunile unei bacterii, scrie New Scientist. 
 
Rubens, Medusa FOTO GETTY IMAGES
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: