Viaţa Profesorului Stephen Hawking, un amalgam de bucurii, durere şi studii controversate INFOGRAFIE

Viaţa Profesorului Stephen Hawking, un amalgam de bucurii, durere şi studii controversate INFOGRAFIE

FOTO via Hepta

Stephen Hawking s-a stins din viaţă la 76 de ani. Acesta a avut parte de o moarte liniştită, fără dureri, şi a lăsat în urmă teorii controversate despre găuri negre, Dumnezeu şi spaţiul cosmic.

Ştiri pe aceeaşi temă

După Sir Isaac Newton şi Albert Einstein a fost Stephen Hawking. Născut în anul 1942, la Oxford, orăşel aflat în nordul unei Londre devastate de cea de-a Doua Conflagraţie Mondială, fizicianul britanic şi-a lăsat amprenta asupra lumii moderne, alături de care a evoluat şi a suferit vreme de mai bine de şapte decenii.

Fizicianul şi-a dedicat toată viaţa educaţiei şi s-a înrolat în rândurile Universităţii Oxford pentru a studia fizica. Chiar dacă nu a excelat în şcoala primară şi în liceu, notele sale fiind mediocre, Hawking s-a remarcat cu adevărat în învăţământul superior, acolo unde a descoperit pasiunea vieţii sale, cosmosul. Însă tragedia a lovit la scurtă vreme, pe când acesta avea doar 22 de ani. A fost diagnosticat cu scleroza laterală amiotrofică, sau boala lui Lou Gehrig. I s-au dat doar doi ani de trăit, pronostic învins cu uşurinţă de Profesorul Hawking, acesta trăind încă 52 de ani peste aşteptările medicilor.

Încercările la care a fost supus Stephen Hawking de-a lungul vieţii nu au fost nici puţine, nici uşoare. După ce şi-a pierdut capacitatea de a merge şi a rămas imobilizat într-un scaun cu rotile, acesta a suferit şi o traheotomie după care şi-a pierdut, ulterior, şi capacitatea de a vorbi. Însă Hawking nu s-a dat bătut şi a continuat să studieze şi să predea la catedra de matematică din cadrul Universităţii Cambridge.

Vocea care l-a consacrat cu adevărat în cultura populară pe Stephen Hawking este cea oferită de dispozitivul de vorbire pe care acesta l-a echipat cu un sintetizator. El putea fi controlat cu ajutorul limbii, cu care apăsa un buton montat pe partea interioară a obrazului. Hawking a declarat în dese rânduri că s-a obişnuit atât de tare cu noua lui voce „americană” încât o uitase pe cea veche, cu accent britanic.

În deceniile care au trecut de la diagnosticarea sa, Stephen Hawking a studiat originile Universului şi a redactat nenumărate texte academice pe baza teoriilor sale. Poate cea mai importantă şi mai recunoscută dintre acestea este ”teoria găurilor negre”, studiu care explică originea acestora şi trăsătura unică dată de faptul că gravitaţia este atât de puternică în jurul lor încât nici măcar lumina nu poate scăpa.

Cercetările sale i-au adus statutul de membru al Societăţii Regale Britanice, una dintre cele mai vechi organizaţii de oameni de ştiinţă, la vârsta de doar 32 de ani. La scurtă vreme după ce şi-a pierdut vocea, Hawking a publicat cartea „Scurtă istorie a timpului”, care s-a vândut în mai mult de zece milioane de exemplare.

Viaţa privată a lui Hawking nu a fost nici ea lipsită de griji, acesta trecând prin două divorţuri. Profesorul s-a despărţit în 1985 de prima sa soţie, Jane, cu care a avut trei copii,  „din cauza faimei”, după cum declara chiar ea, faimă care l-a alienat pe acesta din viaţa de familie. Zece ani mai târziu, acesta s-a recăsătorit cu asistenta sa medicală, Elaine Mason, de care s-a despărţit ulterior, după 11 ani. Separarea acestora a survenit în urma unor scandaluri de abuz fizic.

Stephen Hawking s-a stins din viaţă în dimineaţa zilei de 14 martie 2018, la 76 de ani, în casa sa din Oxford. El locuia alături de cei trei copii ai săi din prima căsătorie.


 

citeste totul despre: