Viaţa cu dată de expirare - cum au distrus oamenii viitorul Pământului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cercetătorii au ajuns la concluzia că în 15 ani vom avea parte de o mică glaciaţiune, deoarece puterea Soarelui se va diminua cu 60%. De asemenea, schimbările climatice vor transforma planeta noastră. Mare parte a responsabilităţii revine oamenilor, care au distrus planeta în nenumărate feluri.

La începutul lui 2015, oamenii au fost făcuţi din nou responsabili de schimbările climatice. Oamenii distrug sistemele noastre vitale la o rată alarmantă, nevăzută în ultimii 10.000 de ani, prin degradarea pământului şi apei. De asemenea, se eliberează cantităţi uriaşe de chimicale în agricultură, iar emisiile de gaze de seră sunt în creştere. Două studii au relevat acest lucru, iar concluziile sunt irefutabile.

Dintre cele nouă procese care sunt obligatorii vieţii pe Terra, patru au trecut de gradul de siguranţă - schimbarea climatică provocată de oameni, pierderea integrităţii biosferei, schimbări ale sistemelor terestre şi niveluri alarmante de fosfor şi azot în oceane, din cauza fertilizării agriculturii.

Potrivit cercetătorilor, în ultimii 60 de ani s-au produs schimbări mai mari decât în ultimii 10.000 de ani. Nivelul de dioxid de carbon e mai mare ca în orice alt moment al istoriei, iar speciile dispar la o rată de 100 de ori mai mare decât în trecut.

Dacă luăm în calcul rata de înmulţire a proceselor periculoase pentru Terra, populaţia urbană a crescut de şapte ori, consumul de energie a crescut de cinci ori, iar utilizarea îngrăşămintelor a crescut de opt ori. De asemenea, cantitatea de azot din oceane a crescut de patru ori.

„Unii oameni cred că ne putem salva datorită tehnologiei, dar acest lucru nu e bazat pe niciun fapt real. Nu există nicio dovadă că un mamifer, cu o temperatură a sângelui de 37 de grade Celsius va putea evolua atât de rapid încât să se adapteze la o planetă supraîncălzită. Insectele vor putea, dar pentru oameni va fi o problemă“, au declarat cercetătorii de la Universitatea Naţională din Australia, autorii unui studiu pe această temă.

Oamenii au afectat planeta

Cel mai fierbinte an din istoria Australiei a fost 2013. Temperaturile au crescut atât de mult din cauza influenţei oamenilor. Potrivit unui studiu citat de "The Guardian", dacă nu ar fi fost influenţa industrială umană, ar fi existat de 2.000 de ori mai puţine şanse ca să se ajungă la asemenea niveluri ale temperaturii.

Patru studii diferite au identificat o amprentă umană asupra celei mai fierbinţi zile din Australia, dar şi asupra celei mai fierbinţi veri din istoria ţării. Cercetătorii au simulat cum ar fi fost anul 2013 fără gazele cu efect de seră, cum ar fi cele rezultate din arderea combustibilor fosili. Gazele cu efect de seră au dublat şansele de apariţiei ale temperaturilor extreme, iar verile fierbinţi au de cinci ori mai multe şanse să apară din cauza influenţei umane.

Practic, anul 2013 ar fi fost imposibil să fie aşa, dacă nu era activitatea umană. Sarah Perkins, un cercetător la Universitatea NSW din Australia, a spus că studiul seamănă cu cele care arată influenţa fumatului asupra cancerului la plămân şi că siguranţa cercetătorilor este aproape de 90%. "Verile din 2012 şi 2013 au fost neutre, am fi avut condiţii medii cu câteva zile caniculare. Dar ce s-ar fi întâmplat dacă aveam un fenomen ca El Nino?", se întreabă cercetătorul. Practic, dacă ar fi fost şi El Nino în acea vară, temperaturile ar fi crescut în Pacific.

Raportul ONU

Potrivit specialiştilor, impactul va fi mai mare pe populaţia mai săracă, mai slabă din  punct de vedere al sănătăţii, dar şi asupra bătrânilor. În anumite scenarii ale încălzirii globale, alimentele se vor găsi mai greu, iar recoltele vor fi dramatic mai mici. De exemplu, în zonele în care se trăieşte din pescuit, vor exista cantităţi cu 40-60% mai mici.

“Impactul negativ asupra recoltelor e mai mare decât impactul pozitiv din unele zone”, arată raportul.

Raportul avertizează pentru prima oară asupra faptului că schimbarea climatică, în convergenţă cu sărăcia şi şocurile economice poate duce la război şi poate face oamenii să migreze.

"Emisiile continue de gaze de seră vor încălzi şi mai mult planeta. Suntem nevoiţi să reducem emisiile, altfel schimbările nu vor fi oprite", a spus şi Thomas Stocker de la IPCC.

Schimbarea globală a temperaturii la sol pentru secolul XXI ar putea creşte cu 1,5 grade Celsius faţă de perioada 1850 - 1900, în cel mai optimist scenariu şi ar putea ajunge la o diferenţă de 2 grade, pentru cele mai pesimiste scenarii. Specialişti preconizează că perioadele caniculare vor avea o frecvenţă mai mare şi vor dura mai mult. Zonele umede ale planetei vor primi şi mai multe precipitaţii, iar zonele secetoase vor rămâne mai multă vreme fără ploaie.

Mica Glaciaţiune

Terra ar putea trece printr-o scurtă perioadă glaciară începând din 2030, potrivit unui studiu al cercetătorilor britanici care se bazează pe un nou model de previzionare a activităţii Soarelui.

O nouă descoperire privind ciclurile solare prevede o încetinire bruscă a activităţii Soarelui în jurul anilor 2030, ipoteza fiind considerată ca foarte probabilă de autorii noului studiu, cercetătorii de la Royal Astronomical Society. Ipoteza se bazează pe un nou model al ciclurilor solare care a oferit previziuni de o precizie fără precedent privind modificările neregulate în activitatea Soarelui.

Modelul a fost calculat luând în considerare un efect de dinam produs de două straturi de materie care compun astrul, unul aproape de suprafaţă, iar altul în zona mai profundă, numită convectivă. Modelul prevede în prezent că cele două valuri vor avea efecte din ce în ce mai neregulate în timpul ciclului solar care va atinge punctul maxim în 2022, dar şi în următorul, care acoperă deceniul 2030-2040, perioadă în care activitatea solară s-ar putea diminua cu 60%.

Terra riscă astfel să treacă printr-o scurtă perioadă glaciară, ca cea înregistrată între anii 1645 - 1715 (mica eră glaciară, în care a avut loc o scădere bruscă a temperaturii terestre în emisfera nordică, perioadă care a fost precedată de multe decade cu temperaturi relativ ridicate).

Schimbări aduse de oameni asupra ecosistemului

În toată lumea se pot vedea modificări ale ecosistemului care au dus la o transformare radicală a mediului înconjurător. Oamenii au influenţat zone virgine de vegetaţie, prin defrişări şi construcţii abuzive sau megalomane. Iată câteva exemple.

Pădurea amazoniană a fost decimată

În ultimii 40 de ani, 20% din suprafaţa ocupată de pădurile amazoniene a fost defrişată. Pentru că pădurea îşi produce precipitaţiile, odată ce a fost distrusă, cantitatea de ploaie a scăzut, iar alţi copaci s-au uscat. Din acest motiv, Brazilia a devenit una dintre ţările care produce cea mai mare cantitate de gaze de seră. În imaginea de mai jos este statul Rondonia din vestul Braziliei. Pădurea din zonă era la fel de mare ca statul Kansas, dar acum riscă să fie cea mai mare parte defrişată din Amazon. Imaginile arată situaţia din 2000 şi din 2010.

image

Urbanizarea din Uganda

Kampala, capitala Ugandei, era cândva o zonă deluroasă şi cu mlaştini, numai bună pentru animale, dar şi pentru vânat. Din 1960, populaţia a crescut cu 5,6% pe an. Mare parte a pădurilor din jur au fost distruse, pentru a fi minate, iar calitatea apei a scăzut exponenţial. Din cei 2,5 milioane de oameni care trăiesc în capitală, doar 10% au acces la canalizare.

image

Las Vegas creşte, lacul Mead scade

Las Vegas s-a dezvoltat ca un oraş artificial în mijlocul deşertului. Mirajul câştigurilor uşoare au dus la o explozie de vizitatori, iar oraşul s-a extins treptat. Lacul Mead, de pe râul Colorado, e responsabil pentru o parte din apa din Arizona, Nevada şi California. În timp ce oraşul s-a extins, lacul s-a micşorat.

image
Știință



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite