Test de Ziua Pământului: Google sărbătoreşte cu un logo special

Test de Ziua Pământului. Google Doodle

Astăzi este Ziua Pământului, iar Google o sărbătoreşte cu un Doodle special în care este şi un test de Ziua Pământului prin care să-ţi testezi cunoştinţele despre Planeta pe care trăieşti.

Ziua Pământului este organizată în fiecare an de 22 aprilie pentru a trimite un semnal privind încălzirea globală şi schimbările climatice. Milioane de oameni vor vorbi astăzi despre problemele Planetei şi cum pot fi ele rezolvate.

Google nu a ratat momentul şi a realizat un Doodle special pe pagina principală, care trimite către un test de ziua pământului. Testul de ziua pământului va hotărî care este animalul care ni se potriveşte cel mai mult sau cu care se potriveşte personalitatea noastră.

La finalul a opt întrebări, vi se va spune ce animal sunteţi, în funcţie de alegerile voastre de lifestyle. Iată cum vi se afişează răspunsul la final în testul de ziua pământului.

"La mulţi ani de ziua pământului! Am învăţat multe despre animale şi restul fiinţelor d epe Terra în timp ce făceam acest quiz şi sperăm ca şi voi să o faceţi", au spus cei de la Doodle.

Test de ziua Pământului: când a fost organizată prima oară sărbătoarea?

Omul cu ideea a fost Gaylord Nelson, un senator american din statul Wisconsin. El a fost inspirat să propună această zi după dezastrul petrloier de la Santa Barbara, California din 1969.

Ziua a fost sărbătorită prima oară pe 22 aprilie 1970 şi e privită ca un moment de naştere a mişcării ecologice moderne. "A fost un pariu. Dar a funcţionat", a spus Gaylord.

După prima zi a pământului, din 1970, a fost fondată Agenţia de Protecţie a Mediului din Statele Unite, iar mai multe legi privind protecţia apelor şi speciilor protejate au fost adoptate.

Test de ziua Pământului: Cât de mult ne afectează încălzirea globală?

Cercetătorii de la Administraţia Naţională a Oceanulor şi Atmosfere din Statele Unite au raportat că 2014 a fost cel mai cald an din ultimii 135. La nivel global, temperaturile au fost cu 0,69 grade Celsius mai mari decât media.

Cu excepţia anului 1998, cei mai calzi 10 ani din istorie au avut loc din 2000 încoace. Un efect al acestui lucru este topirea gheţarilor din zona Arctică. Sateliţii au observat această micşorare din 1979. În fiecare deceniu, pierdem 12% din gheaţa arctică. În 2012, jumătate din gheaţa arctică prezentă şi studiată în 1979 dispăruse.

Mările au un nivel din ce în ce mai crescut, din cauza topirii gheţii din Groenlanda, Antarctica şi Alaska. Unele oraşe, cum ar fi Miami, ar putea ajunge sub ape până în 2050.

Nivelul dioxidului de carbon din aer e cu o treime mai mare decât la începutul Revoluţiei Industriale din 1750 şi cel mai mare din ultimii 800.000 de ani. Cu cât e mai mult dioxid de carbon în aer, oceanele devin acide şi organismele din ele mor. Practic, până la finalul secolului, oceanele ar putea fi un dezastru, iar ecosistemele s-ar putea transforma definitiv.

Emisiile de gaze cu efect de seră cresc atât de mult, încât o singură generaţie va distruge şansa de a reduce încălzirea globală la doar 2 grade Celsius, au avertizat specialiştii la finalul săptămânii trecute. Un nou raport aruncă posibilitatea ca omenirea să reducă încălzirea globală sub semnul întrebării, din cauza activităţilor industriale, a maşinilor şi a poluării în creştere.

Un raport al Global Carbon Project a fost publicat chiar înaintea summitului ONU pe teme climatice, care va începe astăzi. Primele descoperiri arată că dioxidul de carbon emis din arderea combustibililor fosili şi a producţiei de ciment este în creştere cu 2,3% în 2013. Astfel, a ajuns la o cantitate de 36 de miliarde de tone. Potrivit predicţiilor, creşterea se va menţine şi în 2014, fiind de 2,5 procente.

În 2014, emisiile de dioxid de carbon vor ajunge la 40 de miliarde de tone. Potrivit studiilor de până acum, cercetătorii spun că pentru a se menţine cota de încălzire globală trebuie consumate 1.200 de miliarde de tone de dioxid de carbon. În ritmul actual, acestea vor fi consumate în 30 de ani şi vom trece peste bariera de 2 grade Celsius.

Ce trebuie făcut pentru a nu ajunge la această problemă? Oamenii de ştiinţă spun că omenirea trebuie să lase neconsumate jumătate din rezervele de combustibil fosil. Potrivit studiului făcut de mai multe universităţi britanice, China, Statele Unite, Uniunea Europeană şi India sunt cele mai mare consumatoare de combustibili fosili. Emisiile Chinei au crescut cu 4,2%, în timp ce emisiile Indiei au crescut cu 5,1%. Uniunea Europeană este singura regiune unde emisiile au scăzut, cu doar 1,8%, deşi exportă o treime din emisiile sale în China şi în alte locuri, prin bunuri produse şi servicii.