Stephen Hawking va fi ajutat de Intel pentru a-şi îmbunătăţi ritmul vorbirii

Stephen Hawking nu se poate mişca şi nici nu poate vorbi natural. FOTO Lwp Kommunikacio/Flickr

Stephen Hawking pe cât a revoluţionat ştiinţa, pe atât de puţin cuvinte a putut folosi pentru a-şi descrie ideile. Asta din cauza unei boli care îl ţine într-un scaun cu rotile de ani buni, dar va primi, în curând, un ajutor de la Intel, marele producător de procesoare.

De la începutul anilor 2000, Intel şi-a asumat că să livreze echipamentul necesar reproducerii artificiale a cuvintelor lui Hawking. Dispozitivele sunt schimbate la fiecare 3 ani şi, în prezent, fizicianul beneficiază de o tabletă Lenovo dotată cu un procesor Intel i7 şi mai există o cameră video. Pe lista de dotări se mai regăseşte un senzor infraroşu montat pe ochelarii lui Hawking care preia lumina reflectată în obrazul său şi o transformă în cuvinte, scrie „Intel Free Press“.

Scaunul său mai este dotat cu un difuzor din care se aud vorbele sale artificiale. Acesta e conectat la computer printr-un cablu USB. Echipamentul a fost eficient în ultimii 10 ani, dar ritmul este destul de lent, un cuvânt pe minut. Totuşi, Intel plănuieşte să schimbe abordarea şi să ajungă la un debit de 10 cuvinte per minut. 

Justin Rattner, director Intel, a spus că fizicianul încă îşi poate mişca anumite părţi ale feţei, astfel că acelea pot fi transformate în cuvinte pentru a-i spori fluxul. Două expresii ar fi suficiente pentru a utiliza codul Morse, notează „The Verge“. Intel vrea să meargă chiar mai departe şi să adauge mişcări ale gurii sau sprâncenelor sistemului actual bazat pe mişcarea obrazului. 

„Am construit o nouă interfaţă bazată pe recunoaşterea facială şi include un mod predictiv mai bun pentru a identifica cuvintele“, a afirmat Rattner. Media de vorbe pe care ar putea-o genera noul sistem este estimată la 5 până la 10 pe minut. Şi dacă Stephen Hawking a putut crea atât de mult, cu un echipament atât de limitat, cu noul sistem ar trebui să fie cel puţin la fel de productiv.

Fizicianul pe care l-au lăsat muşchii, dar nu şi inteligenţa

Problemele fizicianului au început în 1963, la vârsta de 21 de ani, când Hawking a observat pentru prima dată o slăbiciune a muşchilor. În urma unui examen medical, s-a constatat că suferă de scleroză laterală amiotrofică. La acel moment, i s-au dat maximum 3 ani de trăit, dar se pare că el n-a vrut să ţină cont de acest termen, astfel că 40 de ani mai târziu este încă în viaţă. Imobilizat, într-adevăr, dar un fizician de renume internaţional.

Stephen Hawking s-a născut în ziua când se împlineau 300 de ani de la moartea lui Galileo Galilei. La vârsta de 20 de ani a obţinut titlul de doctor în fizică la Trinity Hall din Cambridge, unde şi-a început şi activitatea didactică şi ştiinţifică. Este un teoretician al originii Universului şi unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani, în prezent profesor la catedra de Matematică la Universitatea Cambridge, deţinută cândva de Isaac Newton.