Semnal de alarmă de la oamenii de ştiinţă: Rezistenţa la antibiotice „de ultimă instanţă” s-a răspândit pe tot globul

Semnal de alarmă de la oamenii de ştiinţă: Rezistenţa la antibiotice „de ultimă instanţă” s-a răspândit pe tot globul

Păsările sunt hrănite des cu antibiotice care stimulează creşterea FOTO New Scientist

Bacterii care conţin o genă ce le permite să reziste la polimixine, antibiotice „de ultimă instanţă” pentru o serie de infecţii, au fost descoperite în Danemarca şi în China, fapt care a dat naştere la o căutare globală după această genă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Această descoperire înseamnă că bacteriile care cauzează infecţii gastrice, urinare sau sanguine comune la oameni pot deveni acum „pan-rezistente”, cu gene care pot face faţă la toţi antibioticii care sunt disponibili în prezent. Acest lucru va face ca unele infecţii să devină incurabile dacă noi antibiotici nu sunt lansaţi pe piaţă în curând, relatează New Scientist.
 
Colistin, cea mai comună polimixină, este un tratament „de ultimă instanţă” pentru infecţii cu bacterii ca E. coli sau Klebsiella, care rezistă tuturor celorlalţi antibiotici.
 
În noiembrie, o echipă de la Universitatea Agricolă din Guangzhou, China, a descoperit o genă pentru rezistenţa la colistin în animale, carne şi oameni infectaţi. Gena mcr-1 poate să treacă uşor de la o bacterie la alta, ceea ce i-a făcut pe cercetători să prevadă că ea va deveni, în curând, globală.

Aceeaşi genă, în China şi Danemarca

Ceea ce nu ştiau ei este că acest lucru s-a întâmplat deja. După anunţul lor, Frank Aarestrup, cercetător de la Universitatea Tehnică din Lyngby, Danemarca, a căutat gena într-o bază de date ADN daneză cu mostre prelevate de la oameni, animale şi alimente. Gena a fost descoperită la o persoană care a suferit o infecţie sanguină anul acesta şi în cinci mostre prelevate din carne de pui importată din Germania între 2012 şi 2014.
 
Păsările fuseseră crescute în afara Germaniei, într-o ţară care nu este cunoscută. Însă bacteriile analizate conţineau, de asemenea, gene care le asigurau rezistenţă la alţi antibiotici, printre care penicilina şi cefalosporinele.
 
Genele descoperite în Danemarca şi China sunt identice, spune cercetătorul danez, fapt care sugerează că mcr-1 a călătorit, şi nu a apărut independent în cele două ţări. Se crede că gena a apărut iniţial în fermele de animale care au fost „hrănite” cu colistin pentru stimularea creşterii.
 
„Nu ştim încă unde în lume a apărut prima oară gena”, spune Frank Aarestrup.
 
Cea mai probabilă ipoteză este că aceasta a apărut în China, unde antibioticele sunt folosite pe scară largă în hrana animalelor pentru stimularea creşterii. Cea mai mare parte a celor 12.000 de tone de colistin date anual animalelor din lumea întreagă este utilizată în China. Utilizarea acestor antibiotice pentru stimularea creşterii a fost interzisă în Europa chiar din cauza faptului că acestea stimulează rezistenţa la medicamente a bacteriilor. În mod ironic, una dintre primele ţări care a interzis aceste substanţe a fost chiar Danemarca.
 
Medicamentul este încă folosit pe scară largă pentru tratarea infecţiilor comune în crescătoriile aglomerate de animale, precum diareea. În 2012, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a numic colistinul drept un medicament de importanţă critică pentru sănătatea oamenilor, însemnând că utilizarea sa la animale ar trebui evitată, pentru a evita creşterea rezistenţei bacteriilor. Cu toate acestea, în 2013, Agenţia Europeană pentru Medicină a raportat că polimixinele erau a cincea cea mai utilizată categorie de antibiotice în crescătoriile de animale şi păsări din Europa.
 
Colistinul este utilizat pe scară largă şi în India, ţară considerată un „punct fierbinte” al rezistenţei la antibiotice din cauza controlului slab al substanţelor folosite.
 
„Am tratat infecţii rezistente la Colistin”, a declarat Abdul Gafur, doctor la Spitalul Apollo din Chennai, India.
 
„Dacă mcr-1 este prezentă în India, atunci acest lucru va fi un dezastru”, a mai spus doctorul, care spune că se teme că gena se va răspândi la fel de repede ca cea pentru rezistenţa la alt antibiotic „de ultimă instanţă”, carbapenem.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: