Primăvara începe cu Superluna Viermilor. La noapte are loc un triplu eveniment astronomic

Primăvara începe cu Superluna Viermilor. La noapte
are loc un triplu eveniment astronomic

Luna plină din martie mai este numită şi Luna Ciorilor

Observatorii din emisfera nordică au parte, în această noapte, de un triplu eveniment astronomic. În primul rând, va fi lună plină. În al doilea rând, e vorba de o Superlună. Iar în al treilea rând, are loc echinocţiul de primăvară, care marchează începutul primăverii astronomice.

Observatorii din emisfera nordică au parte, în această noapte, de un triplu eveniment astronomic. În primul rând, va fi lună plină. În al doilea rând, e vorba de o Superlună. Iar în al treilea rând, are loc echinocţiul de primăvară, care marchează începutul primăverii astronomice.

De ce e Superlună?

Fenomenul de lună plină se poate produce în orice punct al orbitei eliptice pe care Luna înconjoară Pământul în 27 de zile, 7 ore şi 43 de minute. Când luna plină se produce într-o fază de apropiere maximă a Lunii faţă de Pământ, apare fenomenul de Superlună. Ce înseamnă „apropiere maximă“? Înseamnă că Luna se află la perigeu - cel mai apropiat punct de Terra, aflat la 362.600 km depărtare – sau într-o marjă de 10% din acestă distanţă. Din această cauză, Luna este percepută ca fiind mai mare şi mai strălucitoare. Potrivit specialiştilor de la NASA, citaţi de The Daily Express, „cele mai bune Superluni apar cu până la 14% mai mari cu până la 30% mai luminoase“. În cazul din această seară, Luna va apărea cu 14% mai mare şi cu 12% mai luminoasă, arată National Geographic.

Faza de lună plină se va produce ora 03:42, potrivit site-ului Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“. În această seară, Luna va răsări imediat după apusul Soarelui şi va putea fi observată pe toată perioada nopţii în constelaţia Virgo.

De ce e Luna Viermilor?

Numele provine de la amerindieni. Triburile care populau cu secole în urmă America de Nord se foloseau de numele special dat fiecărei Luni pline pentru a ţine socoteala lunilor şi a anotimpurilor. Mai exact, numele dat lunii pline se aplica întregii luni scurse până la următoarea Lună plină. Numele puteau varia de la un trib la altul, dar unele s-au impus, cel puţin pentru anumite regiuni, scrie Farmer's Almanac.

Luna plină din martie a fost numită Luna Viermilor pentru că, odată cu topirea zăpezilor şi dezgheţul solului, viermii şi râmele încep să iasă din pământ. Unele triburi de amerindieni din nord o numesc şi Luna Ciorilor, din cauza stolurilor mari de ciori care îşi făceau apariţia în căutare de hrană, după dezgheţul solului.

Când pică exact echinocţiul?

Echinocţiul de primăvară din acest an pică pe 20 martie, la ora 23:58, ora României (21:58 UTC). Ca o coincidenţă, evenimentul celest are loc cu mai puţin de 4 ore înainte de producerea ultimei Superluni din 2019.

Echinocţiul de primăvară este unul dintre cele 4 puncte de cotitură în ciclul anotimpurilor: două echinocţii şi două solstiţii. Aceste evenimente sunt generate de poziţia Pământului faţă de Soare.

Cu excepţia momentului echinocţiilor, tot anul axa Pământului e înclinată faţă de direcţia razelor venite de la Soare, astfel încât, pe rând, emisfera nordică sau cea sudică sunt orientate mai mult spre astrul ceresc şi astfel zilele sunt mai lungi. În momentul echinocţiului, înclinaţia axei se anulează pentru o clipă, aceasta fiind perpendiculară de direcţia razelor solare, astfel că ambele emisfere sunt egal luminate, iar ziua este egală, ca durată, cu noaptea. În acest moment, Soarele traversează de la sud la nord „ecuatorul celest“, linia imaginară de pe bolta cerului, deasupra Ecuatorului.

După momentul echinocţiului, în emisfera nordică zilele sunt mai lungi decât nopţile şi tot cresc până la solstiţiul de vară,  iar în emisfera sudică se întâmplă invers, acolo echinocţiul din martie fiind „de toamnă“,

Cum sărbătoresc oamenii echinocţiul?

Echinocţiul de primăvară, care marchează începutul primăverii astronomice, este marcat de multe culturi drept o sărbătoare a înnoirii, a renaşterii. Chinezii, de pildă, sărbătoresc prin festivităţi în care concurenţii se întrec să aşeze un ou în poziţie verticală, existând superstiţia că numai în acestă zi acest lucru e posibil. În Japonia, momentul se numeşte Higan şi e sărbătoare naţională dedicată strămoşilor şi ascensiunii spre o lume spirituală. În Iran e chiar anul nou, Nowruz. Iar în credinţa creştină şi în cea evreiască, data la care se sărbătoreşte Paştele se calculează în funcţie de echinocţiul de primăvară şi de „prima lună plină ecleziastică“ de după acesta.

De ce e un eveniment rar?

O lună plină atât de apropiată de echinocţiul de primăvară nu este totuşi ceva care se produce prea des. Potrivit site-ului de astronomie EarthSky.org, apariţia unei luni pline la un interval mai mic de o zi de echinocţiul de primăvară nu s-a mai produs de 19 ani, respectiv din martie 2000. De asemenea, următoarea dată când luna plină din martie şi echinocţiul de primăvară vor fi despărţite de mai puţin de 24 de ore va fi în 2030.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: