Pravda: Previziunile lui Stephen Hawking se vor adeveri în următorii 300 de ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:
În 2006, Hawking a vorbit despre necesitatea găsirii unei noi „case“ pentru fiinţa umană FOTO Reuters
În 2006, Hawking a vorbit despre necesitatea găsirii unei noi „case“ pentru fiinţa umană FOTO Reuters

Tot mai mulţi oameni de ştiinţă, printre care şi astrofizicianul Stephen Hawking, consideră că omenirea va fi nevoită ca, mai devreme sau mai târziu, să părăsească planeta Pământ.

Colonizarea spaţiului cosmic reprezintă singura soluţie, însă nici acest lucru nu garantează că omul va putea fi capabil să supravieţuiască pe alte planete, potrivit „Pravda“.

Omenirea va trebui să părăsească Pământul

„Oamenii nu vor putea supravieţui mai mult de o mie de ani pe Pământ, dacă nu vor găsi alte planete unde să se stabilească. Răspândirea omenirii în spaţiul cosmic va avea un efect extraordinar, schimbând complet viitorul rasei umane sau chiar determinând dacă acest viitor va exista sau nu“, a declarat astrofizicianul britanic Stephen Hawking.

În 2006, Hawking a vorbit despre necesitarea găsirii unei noi „case“ pentru fiinţa umană. El consideră că singura şansă de supravieţuire a omenirii o reprezintă stabilirea pe altă planetă. Mai mult, crede cu tărie că în mai multe părţi ale universului există viaţă şi avertizează împotriva contactului cu viaţa extraterestră căci, în opinia lui, extratereştrii vor reprezenta o mare ameninţare pentru omenire.

„Dacă ne vor vizita extratereştrii, rezultatul va fi asemănător cu momentul în care Columb a debarcat în America, ceea ce nu a fost benefic pentru nativii americani“, a explicat el.

Şi alţi oameni de ştiinţă împărtăşesc punctul de vedere al britanicului.

„Dacă umanitatea doreşte să supravieţuiască, atunci trebuie să mergem dincolo de Pământ“, a declarat Sergei Krichevsky, cosmonaut şi profesor la Academia de Economie Naţională.

Krichevsky a fost unul dintre iniţiatorii mişcării „Rusia 2045“, care a avut ca scop căutarea unor soluţii pentru supravieţuirea speciei umane şi pentru adaptarea în spaţiul extraterestru.

Omenirea va dispărea în următorii 300 de ani

Termenul „apocalipsă“ apare foarte des în presă. Există oameni de ştiinţă care susţin că Pământul va fi distrus în urma celui de-Al Treilea Război Mondial, unii care vorbesc despre un potop, iar alţii prezic un impact cu un asteroid.

Cu toate acestea, în ultimul timp cea mai vehiculată idee este aceea legată de încălzirea globală. Astfel, în 2300, din cauza încălzirii globale, umanitatea nu va mai putea supravieţui pe Pământ. O schimbare a regimului termal va deregla sistemul de hidratare, toate acestea putând submina circuitul natural al apei. Creşterea rapidă a temperaturilor şi reacţia întregului sistemul climatic vor juca un rol decisiv, potrivit previziunilor oamenilor de ştiinţă australieni.

Tot ei susţin că în 300 de ani, mai mult de 40% din terenuri for fi inundate, iar restul vor folosi resursele disponibile, devenind necorespunzătoare vieţii. Media temperaturilor anuale ca urca la 12 grade, având un impact devastator asupra populaţiei.

Fiinţă umană nu va putea supravieţui în spaţiu

Preşedintele Barack Obama a adoptat un program prin care în 2030 să trimită un echipaj spaţial pe Marte, ideea susţinută şi de Stephen Hawking.

Cu toate acestea, mulţi oameni de ştiinţă consideră ideea călătoriei în spaţiu şi a colonizării drept vise. O şedere lungă în condiţii de gravitate zero este contrară cu entitatea biologică a omului, potrivit Tenis Pirsma, profesor la Universitatea Groningen din Olanda.

Zborul pe Marte va dura câţiva ani, iar fiinţa umană nu-şi poate părăsi planeta pentru o perioadă aşa lungă de timp. Psihologia şi biologia umană sunt strâns legate de Pământ. Corpul uman poate funcţiona doar sub condiţii de gravitate. Efectele devastatoare ale imponderabilităţii pot fi observate şi la astronauţii care se reîntorc pe Pământ epuizaţi în urma unei lungi călătorii în spaţiu.

Zborul în spaţiu provoacă efecte negative puternice asupra organismului. Astronauţii suferă de boli de inimă. După o săptămână în imponderabilitatea, inima se micşorează ceea ce duce la creşterea tensiunii arteriale.

După câteva luni petrecute pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), astronauţi s-au întors pe Pământ suferind de ameţeli persistente şi chiar orbire temporară. Circulaţia sângelui către creier nu este suficientă în spaţiu.

Mai mult decât atât, exploratorii spaţiului au probleme cu ţesutul muscular, mai ales cu muşchii de la picioare, iar în metabolism au loc schimbări negative. Nivelul Acizilor graşi scade, ceea ce poate conduce la înlocuirea ţesutului muscular cu cel gras. În imponderabilitate, fiinţa umană pierde lunar până la două procente de ţesut osos. Astfel, în timpul unei călătorii de trei ani pe Marte, astronauţii îşi pot pierde aproximativ jumătate din oase.

Reprezintă Marte ultima oprire pentru zborurile spaţiale?

Zborul cu un echipaj uman trimis pe Marte a devenit, în ultimul timp, o idee fixă. Potrivit oamenilor de ştiinţă, în ultimele trei decenii, omul va fi capabil să aterizeze pe Marte. Însă, când acest lucru se va întâmpla, se va dori să se ajungă şi mai departe. Însă, Marte reprezintă punctul final al zborurilor noastre spaţiale, e de părere Lev Zelyony, directorul Institutului de Cercetări Spaţiale.

Potrivit lui, radiaţiile spaţiale sunt cel mai mare obstacol. „Nici pe Martea omul nu va putea supravieţui din cauza radiaţiilor. Departe de planeta, oamenii vor fi expuşi la radiaţii catastrofale. Aceastea vor distruge ADN-ul, sistemul nervos central şi vor conduce la mutatii celulare“, a conchis el.

Stephen Hawking este un om de ştiinţă de renume mondial, fiind considerat unul dintre cele zece genii ale timpurilor noastre. La 21 de ani, a fost diagnosticat cu screloză laterală amiotrofică, o boală cumplită care atacă sistemul nervos.

De obicei, oamenii cu astfel de afecţiuni trăiesc mai puţin de un deceniu, însă Hawking se luptă cu boala de mai bine de jumătate de secol. În aprilie 1988, el a publicat bestsellerul „O scurtă istorie a timpului“. Ulterior, el a scris numeroase cărţi despre univers.

Munca lui nu a trecut neobservată. În 2009, Preşedintele american Barack Obama l-a decorat cu Medalia Prezidenţială a Libertăţii – cel mai mare premiu acordat de guvernul american pentru civili.

Știință



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite