De la atom la corzi, cel mai mic obiect din Univers scade cu fiecare nouă teorie

De la atom la corzi, cel mai mic obiect din Univers scade cu fiecare nouă teorie

Ştiinţa a studiat mereu cele două extreme fizice: cel mai mare şi cel mai mic lucru. Fie că este vorba de Univers, fie că e vorba de atom, cei care şi-au pus întrebări cu privire la acestea au început în urmă cu mii de ani şi răspunsul n-a fost găsit nici până acum. Dacă atomul a fost multă vreme stabilit de vechii greci cea mai mică unitate, în prezent datele sunt altele.

GALERIE FOTO Înmormântarea lui Neil Armstrong şi primele imagini cu Luna din timpul misiunii Apollo 11

GALERIE FOTO Înmormântarea lui Neil Armstrong şi primele imagini cu Luna din timpul misiunii Apollo 11

NASA a reeditat mai multe imagini realizat la aterizare pe Lună din 1969. Acestea au fost obţinute din scanările de înaltă rezoluţie ale filmelor originale. Printre imagini se regăseşte şi cea cu Marea Liniştii, acolo unde a aselenizat misiunea Apollo 11, notează Mediafax. Primul om pe Lună a fost înmormântat pe 31 august, iar pe 12 septembrie va avea loc o ceremonie la Washington.

Căutarea pe Google foloseşte aceeaşi putere de calcul ca aterizarea pe Lună | google

Căutarea pe Google foloseşte aceeaşi putere de calcul ca aterizarea pe Lună

Este un lucru cert că tehnologia avansează foarte repede, dar se pare că agenţia spaţială NASA nu este mereu prima care să adopte noile tehnologii. Aşa se face că un iPhone 4S are un procesor mai bun decât robotul Curiosity, dar şi că o simplă căutare pe Google foloseşte la fel de multă putere de calcul pe cât avea disponibilă misiunea Apollo pentru toate operaţiunile.

Mi-a atras de departe atenţia bloculeţul modernist din Timişoara: simplu, elegant, simpatic, foarte reprezentativ pentru interbelicul nostru moderat şi cumsecade. Doar când m-am apropiat foarte tare am observat monograma Art Deco cu anul construcţiei – un obicei şi o manieră tipice acelei epoci. Şi atunci am îngheţat: anul marcat acolo nu era o dată de anii ’30, cum m-aş fi aşteptat, ci 1947.

acum 4 luni · comentarii (0)

În anul 2017, Ministerul Cercetării şi Inovării (MCI): (i) nu a început şi finalizat, prin contractare, nicio competiţie majoră de proiecte de cercetare (care să implice echipe de cercetători); (ii) a depăşit termenele prevăzute pentru evaluarea şi contractarea proiectelor depuse în cadrul competiţiilor pornite în 2016; (iii) a executat 81% din bugetul alocat prin legea bugetului de stat, concomitent cu utilizarea creditelor de angajament.

acum 4 luni · comentarii (0)

Săptămâna trecută, The Guardian scria despre un studiu care arată că prezenţa omului în arealul animalelor sălbatice le face mai nocturne. Am căutat-o pe Kaitlyn Gaynor, autoarea studiului, pentru câteva întrebări legate de cercetarea ei. Mi-a şi răspuns prompt, cu puţin înainte de plecarea ei spre Africa, pentru un alt proiect.

acum 4 luni · comentarii (1)

Contemporan cu cei trei pionieri ai aviaţiei mondiale (Vuia, Vlaicu şi H. Coandă), Dumitru Brumărescu este un inventator român aproape uitat. L-am cunoscut în paginile Ziarului Ştiinţelor şi al Călătoriilor (ediţia din data de 3 iulie 1928), unde autorul îl ridică pe acelaşi piedestal cu Thomas Edison şi Bernanrd Palissy.

acum 4 luni · comentarii (0)

Newsletterul Savantgarde este un digest săptămânal de ştiri din domeniul ştiinţelor şi al tehnologiei, dar nu numai, şi apare în weekend. Cum spuneam şi într-un interviu recent pe IQads, are cinci rubrici: una principală (SciTech), trei complementare (Comunităţi Inteligente, Life&Style şi Natură) şi una specială (Espresso). Bineînţeles, dacă vă place, vă puteţi şi abona, la linkul cu pricina de la final.

acum 5 luni · comentarii (0)

Sunt sute de muzici inspirate de ştiinţă. Aşa a fost mereu: Mozart şi Bartok integrau principiile matematice ale proporţiei şi simetriei în operele lor, iar Kate Bush a folosit un alt principiu matematic pentru a compune piesa „Pi”. Sunt doar trei din multele exemple. Şi avem şi cealaltă parte a poveştii: muzica din viaţa savanţilor.

acum 5 luni · comentarii (0)

Antonia este din Bucureşti, a studiat şi îşi dă doctoratul în Scoţia, la Edinburgh, şi bate mările şi oceanele lumii îndrăgostită de natură şi luptând să facă lumea mai respirabilă. Am cunoscut-o după ce a câştigat un premiu acordat de Royal Society. Acum e din nou pe valuri şi am întrebat-o dacă n-ar vrea să scrie un jurnal de bord. A acceptat, aşa că îi puteţi citi, pe Savantgarde, însemnările trimise de la capătul lumii.

acum 5 luni · comentarii (0)

Ianuarie 1992: Boutros Boutros-Ghali devine noul secretar general al ONU, iar Jeliu Jelev, preşedinte al Bulgariei; Germania permite accesul publicului la arhivele STASI; Slovenia şi Croaţia îşi câştigă independenţa, iar liderii europeni semnează, la Maastricht, tratatul care punea temelia Uniunii Europene. În România, evenimentul notabil al începutului de an a fost organizarea primului recensământ al populaţiei de după comunism.

acum 6 luni · comentarii (0)

Americanii au o zicală, cum că de moarte şi de ANAF-ul lor nu scapi. Moartea fizică este o certitudine încă din cele mai vechi timpuri, iar noi, oamenii am dezvoltat diverse modalităţi de a ne împacă cu acest gând. Unul dintre ele este comparaţia cu alţii. Bogat, sărac, prost, deştept - dacă şi ei trec prin această stare, atunci pot să îmi accept şi eu mai uşor situaţia. Dar aceasta certitudine se va schimba în viitorul apropiat prin tehnologie.

acum 7 luni · comentarii (25)

Otto von Bismarck, cancelarul Germaniei, îi spunea ministrului român de Externe: „Viitorul României stă în munca ei spre a trage folos din avuţiile imense ce le posedă“. Într-adevăr, România avea un profil unic de ţară bogată – pe care Bismarck l-a înţeles acum aproape un secol/jumate. Din nefericire din politica românească a lipsit o strategie coerentă pentru dezvoltare economică competitivă pe termen lung!

acum 7 luni · comentarii (4)

„Sindrom” este asociat cu o patologie. Eu voi încerca să arăt că „sindromul fuga creierelor” are multiple aspecte benefice! Mă încumet să propun o „reţetă” prin care România îşi poate creşte şansele în a beneficia de fonduri alocate de UE pentru cercetare. Este nevoie de parteneriate între cercetători din diaspora - instituţii din ţară pentru transferul de competenţe care să fie integrate în propuneri de proiecte cu şanse mari de finanţare.

acum 9 luni · comentarii (4)