Un olandez aduce arta renascentistă în secolul 21. Uneltele sale sunt computerul tomograf şi imprimarea 3D

Un olandez aduce arta renascentistă în secolul 21. Uneltele sale sunt computerul tomograf şi imprimarea 3D

Un olandez a reuşit, folosind un computer tomograf şi o imprimantă 3D, să reconstruiască părţi ale scheletului său. Fidelitatea lucrării a fost atât de bună, încât un expert în reconstrucţia facială i-a recreat înfăţişarea folosind craniul său imprimat 3D. Acesta a fost turnat apoi în bronz şi pus alături de o altă sculptură creată din aur.

Mi-a atras de departe atenţia bloculeţul modernist din Timişoara: simplu, elegant, simpatic, foarte reprezentativ pentru interbelicul nostru moderat şi cumsecade. Doar când m-am apropiat foarte tare am observat monograma Art Deco cu anul construcţiei – un obicei şi o manieră tipice acelei epoci. Şi atunci am îngheţat: anul marcat acolo nu era o dată de anii ’30, cum m-aş fi aşteptat, ci 1947.

acum 25 zile · comentarii (0)

În anul 2017, Ministerul Cercetării şi Inovării (MCI): (i) nu a început şi finalizat, prin contractare, nicio competiţie majoră de proiecte de cercetare (care să implice echipe de cercetători); (ii) a depăşit termenele prevăzute pentru evaluarea şi contractarea proiectelor depuse în cadrul competiţiilor pornite în 2016; (iii) a executat 81% din bugetul alocat prin legea bugetului de stat, concomitent cu utilizarea creditelor de angajament.

acum 27 zile · comentarii (0)

Săptămâna trecută, The Guardian scria despre un studiu care arată că prezenţa omului în arealul animalelor sălbatice le face mai nocturne. Am căutat-o pe Kaitlyn Gaynor, autoarea studiului, pentru câteva întrebări legate de cercetarea ei. Mi-a şi răspuns prompt, cu puţin înainte de plecarea ei spre Africa, pentru un alt proiect.

acum 28 zile · comentarii (1)

Contemporan cu cei trei pionieri ai aviaţiei mondiale (Vuia, Vlaicu şi H. Coandă), Dumitru Brumărescu este un inventator român aproape uitat. L-am cunoscut în paginile Ziarului Ştiinţelor şi al Călătoriilor (ediţia din data de 3 iulie 1928), unde autorul îl ridică pe acelaşi piedestal cu Thomas Edison şi Bernanrd Palissy.

luna trecuta · comentarii (0)

Newsletterul Savantgarde este un digest săptămânal de ştiri din domeniul ştiinţelor şi al tehnologiei, dar nu numai, şi apare în weekend. Cum spuneam şi într-un interviu recent pe IQads, are cinci rubrici: una principală (SciTech), trei complementare (Comunităţi Inteligente, Life&Style şi Natură) şi una specială (Espresso). Bineînţeles, dacă vă place, vă puteţi şi abona, la linkul cu pricina de la final.

acum 2 luni · comentarii (0)

Sunt sute de muzici inspirate de ştiinţă. Aşa a fost mereu: Mozart şi Bartok integrau principiile matematice ale proporţiei şi simetriei în operele lor, iar Kate Bush a folosit un alt principiu matematic pentru a compune piesa „Pi”. Sunt doar trei din multele exemple. Şi avem şi cealaltă parte a poveştii: muzica din viaţa savanţilor.

acum 2 luni · comentarii (0)

Antonia este din Bucureşti, a studiat şi îşi dă doctoratul în Scoţia, la Edinburgh, şi bate mările şi oceanele lumii îndrăgostită de natură şi luptând să facă lumea mai respirabilă. Am cunoscut-o după ce a câştigat un premiu acordat de Royal Society. Acum e din nou pe valuri şi am întrebat-o dacă n-ar vrea să scrie un jurnal de bord. A acceptat, aşa că îi puteţi citi, pe Savantgarde, însemnările trimise de la capătul lumii.

acum 2 luni · comentarii (0)

Ianuarie 1992: Boutros Boutros-Ghali devine noul secretar general al ONU, iar Jeliu Jelev, preşedinte al Bulgariei; Germania permite accesul publicului la arhivele STASI; Slovenia şi Croaţia îşi câştigă independenţa, iar liderii europeni semnează, la Maastricht, tratatul care punea temelia Uniunii Europene. În România, evenimentul notabil al începutului de an a fost organizarea primului recensământ al populaţiei de după comunism.

acum 3 luni · comentarii (0)

Americanii au o zicală, cum că de moarte şi de ANAF-ul lor nu scapi. Moartea fizică este o certitudine încă din cele mai vechi timpuri, iar noi, oamenii am dezvoltat diverse modalităţi de a ne împacă cu acest gând. Unul dintre ele este comparaţia cu alţii. Bogat, sărac, prost, deştept - dacă şi ei trec prin această stare, atunci pot să îmi accept şi eu mai uşor situaţia. Dar aceasta certitudine se va schimba în viitorul apropiat prin tehnologie.

acum 4 luni · comentarii (22)

Otto von Bismarck, cancelarul Germaniei, îi spunea ministrului român de Externe: „Viitorul României stă în munca ei spre a trage folos din avuţiile imense ce le posedă“. Într-adevăr, România avea un profil unic de ţară bogată – pe care Bismarck l-a înţeles acum aproape un secol/jumate. Din nefericire din politica românească a lipsit o strategie coerentă pentru dezvoltare economică competitivă pe termen lung!

acum 4 luni · comentarii (4)

„Sindrom” este asociat cu o patologie. Eu voi încerca să arăt că „sindromul fuga creierelor” are multiple aspecte benefice! Mă încumet să propun o „reţetă” prin care România îşi poate creşte şansele în a beneficia de fonduri alocate de UE pentru cercetare. Este nevoie de parteneriate între cercetători din diaspora - instituţii din ţară pentru transferul de competenţe care să fie integrate în propuneri de proiecte cu şanse mari de finanţare.

acum 6 luni · comentarii (4)

Multe dintre problemele profund teologice pot fi înţelese mult mai bine astăzi, în condiţiile creşterii reale a posibilităţii tehnice a producerii de androizi, de „roboţi umani“. Omul îl înţelege pe Dumnezeu – aşa cum a fost reprezentat de o gândire teologică multiseculară – mult mai bine când poate să o facă el însuşi pe demiurgul, când are a se pune în „pielea lui“.

acum 7 luni · comentarii (25)