Locul în care au trăit primii oameni moderni: cum a fost descoperit pământul natal al omenirii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Zona Makgadikgadi în prezent. În urmă cu 200.000 de ani era o oază fertilă FOTO Shutterstock
Zona Makgadikgadi în prezent. În urmă cu 200.000 de ani era o oază fertilă FOTO Shutterstock

De unde provine omenirea? Dacă autorii unui studiu controversat au dreptate, atunci răspunsul este Botswana, Africa. Cercetătorii australieni au identificat pământul natal al primilor oameni moderni, adică regiunea exactă din Africa unde au trăit strămoşii lui Homo sapiens, acum 200.000 de ani, relatează CNN.

Studiul publicat luni în jurnalul Nature a arătat că aceşti oameni au dus un trai înfloritor într-o regiune aflată la sud de Bazinul Fluviului Zambezi care cuprinde nordul Botswanei şi părţi din Namibia şi Zimbabwe. Aceştia au rămas aici 70.000 de ani înainte ca schimbările climatice să-i împingă să migreze în toată lumea.

Cecetătorii arată că locul exact al apariţiei oamenilor moderni în Africa acum circa 200.000 de ani a putut fi identificat cu ajutorul ADN-ului mitocondrial – acest loc fiind o chestiune îndelung dezbătută în comunitatea ştiinţifică.

„Am putut stabili ceea ce credem a fi pământul nostru natal”, a spus Vanessa Hayes de la Universitatea Sydney şi Institutul de Cercetări Medicale Garvan.

Oamenii de ştiinţă au luat mostre de sânge de la comunităţile locale din Namibia şi Sudul Africii.

„ADN-ul mitocondrial serveşte ca o capsulă a timpului a mamelor noastre din timpuri străvechi, depozitând schimbări apărute pe parcursul mai multor generaţii. Compararea codurilor ADN complete sau mitogenoamele provenite de la indivizi diferiţi ne oferă date despre înrudirea dintre ele”, a spus Hayes.

„Am adăugat 198 de noi mitogenoame rare la baza noastră de date a populaţiei moderne celei mai timpurii, descendenţa L0, ceea ce ne-a ajutat să conturăm mai fin arborele evoluţionist cu unele dintre cele mai vechi ramuri ale sale”, a spus Eva Chan de la Institutul de Cercetări Medicale Garvan, unul dintre autorii studiului, coordonator al analizelor filogenetice.

Stabilirea unei descendenţe L0 a permis alinierea cu sub-descescenţe cărora le-au fost ulterior asociate geografia, cultura şi limba acestor ramuri. A rezultat astfel un fel de hartă şi regiunea originară: zona mlăştinoasă Makgadikgadi-Okavango (foto jos) din sudul Africii. Analiza datelor geologice şi ale fosilelor a scos la iveală că aici s-a format cel mai mare sistem de lacuri din Africa, de două ori mai mare decât Lacul Victoria.

The Makgadikgadi Pans in Botswana Africa

„Înainte de apariţia oamenilor moderni, lacul a început să sece din cauza mişcărilor plăcilor tectonice”, a a spus Andy Moore, coautor al studiului, geolog la Universitatea Rhodes.

„Asta a dus la formarea unei vaste regiuni mlăştinoase cunoscute ca unul dintre cele mai prolifice ecosisteme în privinţa menţinerii vieţii , a spus acesta.

Regiunile mlăştinoase au rămas un mediu stabil şi au asigurat necesarul supravieţuirii vreme de 70.000 de ani, când s-a produs o schimbare.

„Am observat diferenţe genetice semnificative între cele mai timpurii sub-descendenţe materne ale oamenilor moderni. Asta arată că strămoşii noştri şi-au părăsit pământul natal acum între 130,000 şi 110.000 de ani”, a spus Hayes. 

Primul val de migranţi s-au dus spre nord-est, un al doilea val spre sud-vest, în timp ce o a treia populaţie a rămas pe aceste pământuri natale. Spre deosebire de migranţii nord-estici, cei sud-vestici au cunoscut o dezvoltare înfloritoare, cu o creştere susţinută a populaţiei.

Cercetătorii au analizat şi schimbările climatice şi rolul lor în a-i determina pe aceşti oameni să migreze.

„Simulările noastre arată că oscilaţiile lente ale axei Pământului modifică nivelul radiaţiilor solare în emisfera sudică determinând schimbarea periodică a perioadelor de ploaie tropicale în sudul Africii”, a spus Axel Timmermann, de la Centrul IBS pentru fizica climatică al Universităţii Naţionale Pusan, coautor al studiului.

Imagine indisponibilă

Locul este mult mai secetos în prezent

„Aceste schimbări climatice au dus la crearea unor coridoare de vegetaţie, prima dată acum 130.000 de ani către nord-est, iar apoi acum 110.000 de ani către sud-est, ceea ce le-a permis pentru prima dată strămoşilor noştri să plece de pe pământurile lor natale”, a spus acesta.

În prezent, regiunea odată mlăştinoasă este un deşert (Kalahari).

Deşertul Khalahari FOTO Winfried Bruenken
Știință



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite